Chisinau, 1 Octombrie 2010 — Protecţia datelor cu caracter personal, deşi consfinţită printr-o lege şi prin semnarea unei Convenţii europene omonime, rămâne a fi un domeniu în care predomină ignoranţa funcţionarilor şi curiozitatea nestăvilită a jurnaliştilor. Între timp, autorităţile sunt pe ultima sută de metri în elaborarea unei noi Legi privind protecţia datelor cu caracter personal, deşi nu se află deocamdată în posesia avizului Comisiei Europene şi Eurojust. Or, probabil nu e necesar de demonstrat că armonizarea legislaţiei conform standardelor europene pe acest segment ţine şi de mult aşteptata liberalizare a regimului de vize cu UE.

La acest moment, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, care ar trebui să vegheze asupra respectării confidenţialităţii şi securităţii datelor, care nu trebuie să fie la cheremul oricui, nu dispune de pârghii legale pentru a interveni. De mai bine de un an stau în aşteptare aprobarea de către Guvern a Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal şi Regulament Registrului manual al deţinătorilor de date cu caracter personal. Fără aceste documente, activitatea Centrului e oarecum paralizată. Printre sectoarele e cele mai problematice sunt medicina, interceptarea convorbirilor telefonice, dar şi finanţarea partidelor politice.

Pe de altă parte, este dificil a trasa o barieră între interesul public şi apărarea vieţii private, ceea ce permite media axate pe senzaţional să exploateze această vulnerabilitate principială. Astfel, ne pomenim în situaţii când vedem la televizor faţa copiilor abuzaţi sexual sau datele personale ale persoanelor ale căror vină nu a fost probată în instanţă. Atât timp cât deontologia profesională ţine de decizia personală şi nu de norma legală, există mult spaţiu pentru interpretări. Până la urmă, are de suferit cetăţeanul simplu.

La acest concluzii au ajuns cei peste 20 participanţi la o masă rotundă desfăşurată în Chişinău la 1 octombrie 2010. Evenimentul poartă genericul „Protecţia datelor cu caracter personal – limitele libertăţii de exprimare”. Masa rotundă a avut loc în cadrul proiectului european implementat de IDIS, „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova” şi este desfăşurat în comun cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Evenimentul se regăseşte în logica Zilelor Dreptului de a Şti, organizate de Centrul „Acces-Info”, marcate şi de consemnarea celui de-al zecea an de la adoptarea Legii cu privire la accesul la informaţie.

„Noi ne-am ciocnit până acum de foarte multe deficienţe şi chiar situaţii când nu putem aplica prevederile legii actuale, care e în vigoare. Nu este prevăzută răspunderea contravenţională pentru încălcarea de deţinătorii de date personale: iată de ce am iniţiat procedura de adoptare a unei noi legi. Fiecare persoană are viaţa privată şi noi vedem acum tempoul de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale într-un fel permite de accesa pe Internet, inclusiv prin reţele de socializare, informaţii personale. Un exemplu ar fi dosarele medicale electronice. O altă problemă e că nu dispunem de pârghii pentru a asigura protecţia datelor. Dacă un funcţionar utilizează bazele de date de care dispune în scop personal, noi putem doar constata încălcarea, iar pedeapsa o aplică şeful respectivului funcţionar.” (Vasile Foltea, director adjunct, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal din Moldova)

„În opinia mea, probleme afară din cauza neclarităţilor ce înseamnă viaţă privată, date personale. Eu sugerez elaborarea unui nomenclator în care să fie inserate toate datele ce pot calificate informaţie cu caracter personal, pentru a evita definiţiile vagi şi nu a lăsa loc pentru interpretări. Altfel, ajungem la conflict şi în instanţă ne ciocnim de o altă interpretare.” (Corneliu Gurin, expert juridic, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT)

„Cetăţenii mai au percepţia că sunt în continuare filaţi, din cauza trecutului totalitar. De asta e important a crea mecanisme efective a apărării vieţii private, pentru a creşte încrederea lor în democraţie.” (Cornel Ciurea, expert IDIS „Viitorul”)

„Legea cu privire la libertatea de exprimare, care a fost promulgată şi va intra în vigoare de la 9 octombrie curent, este foarte generoasă faţă de jurnalişti, apărând chiar semne de întrebare că ar fi o libertate excesivă, inclusiv spre utilizarea datelor personale. Până la urmă, ţine de normele etice profesionale ale jurnaliştilor, dar şi de balanţa dintre interesul public şi apărarea vieţii private.” (Corina Fusu, preşedintă, Comisia parlamentară pentru cultură, educaţie, cercetare, sport şi mass-media)

„Jurnaliştii se confruntă des cu probleme de accesare a datelor personale ale persoanelor cu funcţii înalte în stat, deşi le vor utiliza în contextul unor articole care sunt de interes public. Un exemplu ar fi finanţarea partidelor politice, şi anume să aflăm mai multe despre cei care fac donaţii în campania electorală. E nevoie de a stabili foarte clar care e hotarul, fiindcă este şi partea adversă a monedei, când sunt expuşi cetăţenii simpli, prin divulgarea datelor lor personale.” (Cornelia Cozonac, preşedinte, Centrul de Investigaţii Jurnalistice)

Proiectul european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova” este finanţat în cadrul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi are un buget în valoare totală de 89563,82 EUR (85085,63 EUR - mărimea suportului oferit de Uniunea Europeană) şi are o durată de un an. Pe lângă promovarea recomandărilor de optimizare a legislaţiei pe libertatea de exprimare şi sectorul media, proiectul include şi elaborarea unui Strategii de dezvoltare a sectorului media şi semnarea unei Foi de parcurs pentru europenizarea media. Pentru a descuraja ingerinţele politicului în activitatea jurnaliştilor, politicienii vor fi invitaţi să semneze public un Acord de Neimplicare în Politica Editorială a Mass-media.

Proiectul gestionat de IDIS „Viitorul” va include o campanie de promovare a libertăţii de exprimare. Prin intermediul posterelor, calendarelor tematice, dar şi a unor serii de articole plasate în media locale, vor fi prezentate soluţiile la problemele cu care se confruntă media, insistându-se pe optimizarea legislaţiei.