Chisinau, 21 Februarie 2012 — Are un program încărcat şi vreau să îi mulţumesc pentru faptul că a găsit timp pentru interviul meu. Funcţia de consiler al Primului Ministru al RM îi face ziua plină cu tot felul de evenimente şi proiecte pentru generaţiile viitoare!
Se conduce după un concept care, în opinia lui , va schimba mentalitatea ţării şi viitorul tinerilor. „Cred în Internet, tineri şi o nouă clasă politică” aceasta e fraza care îi dă impuls să muncească pentru generaţia jună din Republica Moldova. Tudor Darie, este intervievatul acestui material prin intermediul căruia ne aduce noile informaţii despre proiectele de tineret şi realizările din acest domeniu la care depune mult suflet.


Domnule Tudor Darie, funcţia de consilier al Primului ministru în probleme de tineret, pe care o deţineţi în prezent, presupune multe responsabilităţi şi priorităţi. Care sunt acestea?

Priorităţile pe care le am rezultă din programul de guvernare al Guvernului şi din activitatea Primului Ministru. Responsabilitatea principală este ca, în orice situaţie, să ţin cont în primul rând de interesul tinerilor. Reieşind din aceste principii, reuşesc uşor să-mi prioritizez şi organizez activitatea. Punctual, pe domeniul tineret depun efort ca să susţinem iniţiativele inovatoare ale tinerilor, cum ar fi „Hai, Moldova!” sau TEDx, orientarea tinerilor către o cariera în domeniul IT, atragerea tinerilor în Guvern, aprobarea standardelor de implementare a Legii Voluntariatului, dotarea cu computere a căminelor studenţeşti, ajustarea cadrului legal pentru a facilita angajarea absolvenţilor în cîmpul muncii etc.Per ansamblu vorbind, tinerii sunt o prioritate majoră în activitatea mea.

Ce reprezintă proiectul „e-guvernare” şi cine sunt beneficiarii acestuia?

De multe ori ne plîngem pe funcţionarii corupţi. Cetăţenii plătesc mită, iar funcţionarii o primesc, facilitînd eliberarea unui certificat sau prestarea unui alt tip de serviciu. Ambele părţi o fac benevol. Cum rezolvăm situaţia? Simplu. Prin implementarea proiectului de e-guvernare, care presupune prestarea serviciilor publice în regim online. Astfel, putem tăia acest „cordon ombilical” prin faptul că funcţionarul public şi cetăţeanul nu se mai întîlnesc faţă în faţă. Mai mult, e-guvernarea va tăia nu doar din factorul corupţiei, dar şi din rîndurile interminabile de la Oficiul de Stare Civilă, de la MAI pentru obţinerea cazierului juridic şi alte instituţii publice. Aceasta este pe scurt esenţa proiectului de e-guvernare.

Ştiu că sunteţi unul din fondatorii de bază al Centrului Tînărului Jurnalist. Cum a fost la începuturi, cînd aţi pus baza acestui colectiv?

Era anul 2002, cînd împreună cu mai mulţi redactori de la ziarele şcolare am decis să creăm o organizaţie, care ar ajuta alţi tineri din presa de tineret. Aşa a fost fondat Centrul Tînărului Jurnalist, care oferea instruire şi consultanţă redacţiilor ziarelor şcolare. Am fost preşedintele CTJM timp de 5 ani, perioadă în care am activat în cadrul unei echipe extraordinare de tineri ambiţioşi. Rezultatul acestei echipe este pe faţă: în 2002 existau 19 ziare şcolare, iar în 2007 – peste 100 de ziare şcolare.

Tot mai mult se vehiculează termenul de „politici de tineret”. Ce presupune această sintagmă, şi cum sunt aplicate ele în ţara noastră?

„Politicile de tineret” presupune efortul conjugat al instituţiilor statului în crearea unui mediu, în care tinerii din ţara noastră să poată beneficia de studii de calitate, să-şi poată dezvolta propria afacere sau să-şi găsească un loc de muncă bine plătit, să-şi poată întemeia o familie şi să se poată realiza ca personalitate.


Promovarea activităţilor de voluntariat este o prioritate în activitatea dvs. de consilier. Ce acţiuni aţi interprins pentru a încuraja acest fenomen în ţara noastră?

În primul rînd prin faptul că sunt voluntar şi acum. Nu glumesc. Am început cînd eram elev şi ajutam la îngrijirea grădinii şcolii. Apoi am fondat ziarul liceului şi promovam modul sănătos de viaţă în şcolile din raionul Glodeni. În 2002 am fost premiat ca fiind cel mai activ voluntar din republică. Ulterior, am fost unul dintre organizatorii Festivalului Voluntarilor. De asemenea, am fost unul dintre susţinătorii adoptării Legii Voluntariatului. Acum, promovez adoptarea standardelor pentru implementarea acestei legi, care vor fi aprobate la una dintre următoarele şedinţe de Guvern. În acest mod, activitatea de voluntariat va fi considerată perioadă de experienţă la angajare şi va oferi credite de studiu la universitate.

Cum vedeţi colaborarea ONG-urilor din ţara noastră cu cele din comunitatea europeană?

În primul rînd vreau să mă refer la colaborarea dintre societatea civilă şi Guvern, deoarece Executivul nu a avut şi nu va avea niciodată capacitatea într-o societate modernă să presteze 100% toate serviciile de care au nevoie cetăţenii şi să o facă în mod calitativ. Astfel, ONG-urile fiind o formă de auto-organizare a cetăţenilor pe domenii de interes, Guvernul are marea oportunitate de a delega o parte din propriile atriibuţii acestor organizaţii şi să le finanţeze pentru ca ele să poată presta anumite servicii cetăţenilor. Recent, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind contractarea serviciilor sociale. Sper că după aprobarea legii în Parlament, colaborarea dintre Guvern şi ONG-uri să fie mai strînsă, în urma căruia să beneficieze cetăţenii. Cît despre colaborarea cu ONG-urile din UE, cred că avem o şansă de a prelua din experienţa lor.

Adiacent cu responsabilităţile în domeniul tineret pe care le deţineţi, mai aveţi şi în vizor domeniul IT. Care sunt acţiunile şi rezultatele pe care le aveţi în ceea ce priveşte segmentul Tehnologiilor Informaţionale?

Domeniul tehnologiilor informaţiinale şi de comunicaţii este unul dintre cele mai dinamice din economia naţională, iar angajaţii acestui sector au salarii competitive cu cele din UE şi sunt de cîteva ori mai productivi decît un angajat mediu pe economie. În ultimul an avem o creştere importantă a ratei de penetrare a telefoniei mobile, atingînd cifra de 96,3% din populaţie. Avem rezultate bune şi în industria producerii de soft, cu o creştere anuală a exportului de soft de 49%. Suntem o ţară cu un nivel înalt al vitezei la Internet. În 2011 am reuşit să liberalizăm modalitatea de acordare a numerelor de telefonie fixă. Cu toate acestea, mai avem restanţe mari la capitolul pregătirii specialiştilor IT, deoarece nu reuşim să satisfacem cererea de pe piaţa forţei de muncă. Astfel, în 2012 unul dintre obiectivele principale va fi creşterea numărului specialiştilor IT bine instruiţi şi creşterea competitivităţii industriei IT. De asemenea, ne propunem să creştem interesul absolvenţilor de liceu faţă de o carieră în IT, deoarece anume acest domeniu este unul modern, de perspectivă, unde poţi cîştiga un salariu european în Republica Moldova.