Vizualizări: 3999
Demnitatea nu poate fi opţională
Chişinău, 16 Februarie 2012 — Republica Moldova trebuie să semneze şi să ratifice Protocolul Opţional la Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale.
Amnesty International a realizat că în lume există mai mulţi prizonieri ai sărăciei decât prizonieri de conştiinţă, fapt ce a determinat lansarea campaniei „Cere Demnitate” pentru promovarea drepturilor economice, sociale şi culturale. Nivelul de trai scăzut este un indice clar al încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului. Cei care abia supravieţuiesc sunt într-un pericol sporit de a fi discriminaţi şi torturaţi, sau să devină victime ale traficului de fiinţe umane. Astfel, lupta cu încălcările drepturilor omului este inutilă în cazul în care sărăcia persistă.
Rapoartele Guvernului privind combaterea sărăciei şi a altor vicii sociale arată că eforturile pentru micşorarea impactului negativ al acestora încă n-au adus la rezultate scontate. Datele statistice arată că mai mult de jumătate de milion de persoane vârstnice trăiesc sub nivelul minimum de existenţă (1502 lei, în timp ce pensia medie constituie 873,9 lei); de fapt, aceştia sunt condamnaţi la sărăcie prin lege. Egalitatea este un lucru străin Republicii Moldova – de exemplu, aceleaşi pensii au fost majorate cu 7.9% anul trecut (spre comparaţie, rata inflaţiei este cel puţin 13% anual), pe când remunerarea parlamentarilor a crescut cu 30 la sută în anul curent. Femeile din Moldova sunt în condiţii inegale faţă de bărbaţi, câştigând în medie cu o pătrime mai puţin, ceea ce înseamnă că o jumătate din societate constituie cel mai vast grup discriminat. Situaţia mai multor comunităţi defavorizate, cum ar fi romii şi persoanele cu dizabilităţi, rămâne una deplorabilă. 75% din populaţia ţării nu au acces la apă potabilă şi sanitaţie.
Lipsa de fonduri este unul dintre argumente cele mai des invocate pentru justificarea progreselor modeste în combaterea sărăciei. Însă, statul este responsabil nu numai pentru gestionarea finanţelor publice, ci şi pentru implementarea politicilor menite ca oamenii sa se ajute pe sine înşişi. De exemplu, discriminarea constituie un obstacol răspândit în Republica Moldova care nu permite mai multor persoane să-şi exercite dreptul la muncă. Cu toate acestea, legea anti-discriminare care nu necesită investiţii majore rămâne pe poliţă, deşi aceasta deja ar putea aduce societăţii beneficii tangibile.
Protocolul Opţional nu impune asupra statelor obligaţii adiţionale: acesta vine doar să faciliteze respectarea drepturilor economice, sociale şi culturale, oferind cetăţenilor sau grupurilor care îi reprezintă posibilitatea să se adreseze Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale ca să le fie făcută dreptate în caz dacă aceasta nu poate fi obţinută la nivel naţional. Amnesty International este convinsă că statul nu trebuie să fie un impediment în calea respectării drepturilor economice, sociale si culturale, ba chiar sa fie promotorul acestora prin semnarea şi ratificarea Protocolului Opţional.
Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale este unul dintre primele tratate internaţionale la care a aderat Republica Moldova. Protocolul Opţional la Pact a fost semnat de mai multe ţări, inclusiv ţările CSI, cum ar fi Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan şi Ucraina. La moment documentul a fost ratificat de către şapte state.
SFÂRŞIT/
Document Public
Contact: Nichita Gurcov, ofiţer de presă
+373 22 83 58 08, ext. 11 +373 79 66 31 32 media@amnesty.md
[ENGLISH]: http://t.co/HJGCfXkH
[РУССКИЙ]: http://t.co/Vi5yfMqo
Amnesty International a realizat că în lume există mai mulţi prizonieri ai sărăciei decât prizonieri de conştiinţă, fapt ce a determinat lansarea campaniei „Cere Demnitate” pentru promovarea drepturilor economice, sociale şi culturale. Nivelul de trai scăzut este un indice clar al încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului. Cei care abia supravieţuiesc sunt într-un pericol sporit de a fi discriminaţi şi torturaţi, sau să devină victime ale traficului de fiinţe umane. Astfel, lupta cu încălcările drepturilor omului este inutilă în cazul în care sărăcia persistă.
Rapoartele Guvernului privind combaterea sărăciei şi a altor vicii sociale arată că eforturile pentru micşorarea impactului negativ al acestora încă n-au adus la rezultate scontate. Datele statistice arată că mai mult de jumătate de milion de persoane vârstnice trăiesc sub nivelul minimum de existenţă (1502 lei, în timp ce pensia medie constituie 873,9 lei); de fapt, aceştia sunt condamnaţi la sărăcie prin lege. Egalitatea este un lucru străin Republicii Moldova – de exemplu, aceleaşi pensii au fost majorate cu 7.9% anul trecut (spre comparaţie, rata inflaţiei este cel puţin 13% anual), pe când remunerarea parlamentarilor a crescut cu 30 la sută în anul curent. Femeile din Moldova sunt în condiţii inegale faţă de bărbaţi, câştigând în medie cu o pătrime mai puţin, ceea ce înseamnă că o jumătate din societate constituie cel mai vast grup discriminat. Situaţia mai multor comunităţi defavorizate, cum ar fi romii şi persoanele cu dizabilităţi, rămâne una deplorabilă. 75% din populaţia ţării nu au acces la apă potabilă şi sanitaţie.
Lipsa de fonduri este unul dintre argumente cele mai des invocate pentru justificarea progreselor modeste în combaterea sărăciei. Însă, statul este responsabil nu numai pentru gestionarea finanţelor publice, ci şi pentru implementarea politicilor menite ca oamenii sa se ajute pe sine înşişi. De exemplu, discriminarea constituie un obstacol răspândit în Republica Moldova care nu permite mai multor persoane să-şi exercite dreptul la muncă. Cu toate acestea, legea anti-discriminare care nu necesită investiţii majore rămâne pe poliţă, deşi aceasta deja ar putea aduce societăţii beneficii tangibile.
Protocolul Opţional nu impune asupra statelor obligaţii adiţionale: acesta vine doar să faciliteze respectarea drepturilor economice, sociale şi culturale, oferind cetăţenilor sau grupurilor care îi reprezintă posibilitatea să se adreseze Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale ca să le fie făcută dreptate în caz dacă aceasta nu poate fi obţinută la nivel naţional. Amnesty International este convinsă că statul nu trebuie să fie un impediment în calea respectării drepturilor economice, sociale si culturale, ba chiar sa fie promotorul acestora prin semnarea şi ratificarea Protocolului Opţional.
Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale este unul dintre primele tratate internaţionale la care a aderat Republica Moldova. Protocolul Opţional la Pact a fost semnat de mai multe ţări, inclusiv ţările CSI, cum ar fi Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan şi Ucraina. La moment documentul a fost ratificat de către şapte state.
SFÂRŞIT/
Document Public
Contact: Nichita Gurcov, ofiţer de presă
+373 22 83 58 08, ext. 11 +373 79 66 31 32 media@amnesty.md
[ENGLISH]: http://t.co/HJGCfXkH
[РУССКИЙ]: http://t.co/Vi5yfMqo
Autor: Amnesty International Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2277
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33