Vizualizări: 4475
Sistemul juridic român condamnă romii la locuinţe inadecvate
Bucureşti, 23 Iunie 2011 — Cei mai săraci şi dezavantajaţi cetăţeni nu pot accesa locuinţe adecvate din cauza sistemului juridic naţional, declară Amnesty International intr-un raport publicat astăzi.
"Atenţie la prăpastia juridică:Romii şi dreptul la locuinţa în România" documentează povestiri ale romilor şi ale comunităţilor de romi din România şi evidenţiază necesitatea reformelor în domeniul drepturilor omului în legislaţia românească a locuinţelor.
Intoleranţa răspândită împotriva romilor combinată cu lipsa unui cadru juridic privind locuinţa adecvată a dat autorităţilor deplina libertate în a discrimina deschis împotriva lor,” a declarat Barbora Cernusakova, cercetător pe România din cadrul Amnesty International.
“Dreptul la locuinţă nu este recunoscut sau protejat în mod eficient de legislaţia naţională. Acest lucru poate afecta orice cetăţean roman, in special pe cei mai săraci si mai dezavantajaţi,” a adăugat Barbora Cernusakova.
“Atunci când autorităţile evacuează comunităţi de romi împotriva voinţei acestora, fără o consultaţie adecvată, o înştiinţare adecvată sau locuinţe alternative adecvate, ele încalcă tratate internaţionale pe care guvernul României le-a ratificat. Acest lucru se aplica si in cazul mutării comunităţilor de romi in locuinţe inadecvate si segregate.”
În jur de 2 milioane de romi trăiesc în România - reprezentând aproximativ 10 la sută din totalul populaţiei. Potrivit statisticilor guvernamentale, 75 la sută dintre romi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu 24 la sută dintre români.
Romii deţin rareori teren sau proprietate fiind ulterior dezavantajaţi de lipsa locuinţelor sociale, într-o ţară în care 97 la sută din locuinţe sunt private.
Deşi unii dintre romi trăiesc în construcţii permanente în termeni legali de închiriere, multe alte locuinţe vechi ale romilor sunt considerate de autorităţi drept “informale” sau ilegale, şi locuitorii acestora nu deţin nici o dovadă de închiriere, ceea ce exacerbează vulnerabilitatea lor în faţa evacuărilor. În prezent, legea română nu protejează aceşti oameni de evacuări forţate, chiar dacă acestea sunt ilegale conform standardelor internaţionale ratificate de România.
Amnesty International şi alte ONG-uri au documentat o serie de cazuri în care comunităţile de romi au fost evacuate forţat şi mutate într-un mod care a generat sau înrădăcinat segregarea.
Pe 17 decembrie 2010, autorităţile din Cluj-Napoca, al treilea cel mai mare oraş din România, au evacuat cu forţa 56 de familii de pe strada Coastei din centrul oraşului, unde unele dintre acestea locuiau de aproximativ 25 de ani.
Comunitatea nu a fost înştiinţată cu suficient preaviz, nu a fost consultată şi nici o alternativă faţă de evacuare nu a fost explorată. Romilor nu le-a fost data posibilitatea de a contesta decizia de evacuare.
Patruzeci de familii au fost mutate în module noi de locuinţe situate la marginea oraşului, pe un deal deasupra unei vechi aşezări de romi, unde oamenii trăiesc in condiţii de locuire extrem de precare.
Noile module de cazare sunt situate aproape de groapa de gunoi a oraşului şi de un fost depozit de deşeuri medicale. Fiecare modul este format din patru camere mici ocupate de familii diferite care împart toate o singură baie. Celor 16 familii care au rămas fără adăpost în urma evacuării forţate le-a fost permis sa-şi construiască baraci lângă noile clădiri da nu li s-a dat nici un contract care să ofere o anumită siguranţă.
George, unul dintre romii evacuate a declarat către Amnesty International:
“Camera este foarte mică; apa din exterior intră prin pereţi. Este foarte rău, e un coşmar ... De câte ori fiica mea de 16 ani trebuie să se schimbe, eu trebuie să ies din cameră. Acesta nu este un loc unde să stai cu o familie ... Lângă mine, o familie de 13 persoane, inclusiv 11 copii, locuieşte într-o singură cameră ... Este foarte rău ”.
Cea mai apropiată staţie de autobuz este la aproximativ 3 km distanţă, ceea ce face dificil accesul oamenilor la şcoala, locuri de munca sau medic. Oamenii care au locuit în centrul oraşului, împreună cu restul populaţiei, au ajuns sa trăiască, în fapt, segregaţi.
“Romii nu sunt discriminaşi doar in ceea ce priveşte locuinţa, nu li se face dreptate nici atunci când sunt neîndreptăţiţi, având în vedere ca de multe ori, ei nu au informaţiile şi resursele necesare,” a declarat Barbora Cernusakova.
“În plus, guvernul român nu a reuşit până acum să introducă un sistem eficient de tragere la răspundere a autorităţilor locale responsabile pentru încălcarea tratatelor privind drepturilor omului la care România este stat parte.”
Amnesty International a purtat campanii împreuna cu ONG-ul Romani CRISS cu sediul în Bucureşti pentru a obţine justiţie pentru comunitatea de romi care a fost evacuată forţat din centrul oraşului Miercurea-Ciuc in 2004 şi mutată de către autorităţile locale în locuinţe inadecvate lângă staţia de epurare la marginea oraşului.
“Autorităţile locale şi guvernul României au ignorant in mod constant obligaţiile lor privind drepturile omului faţa de aceşti oameni care au fost trataţi ca nişte gunoaie, şi care timp de şapte ani au trăit in condiţii inumane în urma acţiunilor autorităţilor locale.
“Reforma legislaţiei luată în considerare este o oportunitate pentru guvernul României să aducă cadrul juridic naţional în materie de locuinţe în conformitate cu standardele internaţionale şi regionale în domeniul drepturilor omului. Poate garanta de asemenea că fondurile obţinute de la bugetul naţional sau local sau de la UE nu vor fi folosite pentru proiecte de locuinţe care încalcă standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului.”
Nota pentru editori
Acest raport face parte din Campania organizaţiei Amnesty International, intitulată Cer Demnitate, care vizează încălcările drepturilor omului ce determină şi agravează sărăcia. În cadrul campaniei, Amnesty International se axează pe încălcările drepturilor omului comise împotriva persoanelor care trăiesc în aşezări informale şi cartiere sărăcăcioase. Amnesty International face apel către toate guvernele să pună capăt evacuărilor forţate, să asigure tuturor acces egal la serviciile publice, şi să promoveze participarea activă a persoanelor care trăiesc în aşezări informale şi cartiere sărăcăcioase în deciziile şi procesele care îi afectează.
EN: http://t.co/ud41uqH
RU: http://t.co/83Uvs5j
"Atenţie la prăpastia juridică:Romii şi dreptul la locuinţa în România" documentează povestiri ale romilor şi ale comunităţilor de romi din România şi evidenţiază necesitatea reformelor în domeniul drepturilor omului în legislaţia românească a locuinţelor.
Intoleranţa răspândită împotriva romilor combinată cu lipsa unui cadru juridic privind locuinţa adecvată a dat autorităţilor deplina libertate în a discrimina deschis împotriva lor,” a declarat Barbora Cernusakova, cercetător pe România din cadrul Amnesty International.
“Dreptul la locuinţă nu este recunoscut sau protejat în mod eficient de legislaţia naţională. Acest lucru poate afecta orice cetăţean roman, in special pe cei mai săraci si mai dezavantajaţi,” a adăugat Barbora Cernusakova.
“Atunci când autorităţile evacuează comunităţi de romi împotriva voinţei acestora, fără o consultaţie adecvată, o înştiinţare adecvată sau locuinţe alternative adecvate, ele încalcă tratate internaţionale pe care guvernul României le-a ratificat. Acest lucru se aplica si in cazul mutării comunităţilor de romi in locuinţe inadecvate si segregate.”
În jur de 2 milioane de romi trăiesc în România - reprezentând aproximativ 10 la sută din totalul populaţiei. Potrivit statisticilor guvernamentale, 75 la sută dintre romi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu 24 la sută dintre români.
Romii deţin rareori teren sau proprietate fiind ulterior dezavantajaţi de lipsa locuinţelor sociale, într-o ţară în care 97 la sută din locuinţe sunt private.
Deşi unii dintre romi trăiesc în construcţii permanente în termeni legali de închiriere, multe alte locuinţe vechi ale romilor sunt considerate de autorităţi drept “informale” sau ilegale, şi locuitorii acestora nu deţin nici o dovadă de închiriere, ceea ce exacerbează vulnerabilitatea lor în faţa evacuărilor. În prezent, legea română nu protejează aceşti oameni de evacuări forţate, chiar dacă acestea sunt ilegale conform standardelor internaţionale ratificate de România.
Amnesty International şi alte ONG-uri au documentat o serie de cazuri în care comunităţile de romi au fost evacuate forţat şi mutate într-un mod care a generat sau înrădăcinat segregarea.
Pe 17 decembrie 2010, autorităţile din Cluj-Napoca, al treilea cel mai mare oraş din România, au evacuat cu forţa 56 de familii de pe strada Coastei din centrul oraşului, unde unele dintre acestea locuiau de aproximativ 25 de ani.
Comunitatea nu a fost înştiinţată cu suficient preaviz, nu a fost consultată şi nici o alternativă faţă de evacuare nu a fost explorată. Romilor nu le-a fost data posibilitatea de a contesta decizia de evacuare.
Patruzeci de familii au fost mutate în module noi de locuinţe situate la marginea oraşului, pe un deal deasupra unei vechi aşezări de romi, unde oamenii trăiesc in condiţii de locuire extrem de precare.
Noile module de cazare sunt situate aproape de groapa de gunoi a oraşului şi de un fost depozit de deşeuri medicale. Fiecare modul este format din patru camere mici ocupate de familii diferite care împart toate o singură baie. Celor 16 familii care au rămas fără adăpost în urma evacuării forţate le-a fost permis sa-şi construiască baraci lângă noile clădiri da nu li s-a dat nici un contract care să ofere o anumită siguranţă.
George, unul dintre romii evacuate a declarat către Amnesty International:
“Camera este foarte mică; apa din exterior intră prin pereţi. Este foarte rău, e un coşmar ... De câte ori fiica mea de 16 ani trebuie să se schimbe, eu trebuie să ies din cameră. Acesta nu este un loc unde să stai cu o familie ... Lângă mine, o familie de 13 persoane, inclusiv 11 copii, locuieşte într-o singură cameră ... Este foarte rău ”.
Cea mai apropiată staţie de autobuz este la aproximativ 3 km distanţă, ceea ce face dificil accesul oamenilor la şcoala, locuri de munca sau medic. Oamenii care au locuit în centrul oraşului, împreună cu restul populaţiei, au ajuns sa trăiască, în fapt, segregaţi.
“Romii nu sunt discriminaşi doar in ceea ce priveşte locuinţa, nu li se face dreptate nici atunci când sunt neîndreptăţiţi, având în vedere ca de multe ori, ei nu au informaţiile şi resursele necesare,” a declarat Barbora Cernusakova.
“În plus, guvernul român nu a reuşit până acum să introducă un sistem eficient de tragere la răspundere a autorităţilor locale responsabile pentru încălcarea tratatelor privind drepturilor omului la care România este stat parte.”
Amnesty International a purtat campanii împreuna cu ONG-ul Romani CRISS cu sediul în Bucureşti pentru a obţine justiţie pentru comunitatea de romi care a fost evacuată forţat din centrul oraşului Miercurea-Ciuc in 2004 şi mutată de către autorităţile locale în locuinţe inadecvate lângă staţia de epurare la marginea oraşului.
“Autorităţile locale şi guvernul României au ignorant in mod constant obligaţiile lor privind drepturile omului faţa de aceşti oameni care au fost trataţi ca nişte gunoaie, şi care timp de şapte ani au trăit in condiţii inumane în urma acţiunilor autorităţilor locale.
“Reforma legislaţiei luată în considerare este o oportunitate pentru guvernul României să aducă cadrul juridic naţional în materie de locuinţe în conformitate cu standardele internaţionale şi regionale în domeniul drepturilor omului. Poate garanta de asemenea că fondurile obţinute de la bugetul naţional sau local sau de la UE nu vor fi folosite pentru proiecte de locuinţe care încalcă standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului.”
Nota pentru editori
Acest raport face parte din Campania organizaţiei Amnesty International, intitulată Cer Demnitate, care vizează încălcările drepturilor omului ce determină şi agravează sărăcia. În cadrul campaniei, Amnesty International se axează pe încălcările drepturilor omului comise împotriva persoanelor care trăiesc în aşezări informale şi cartiere sărăcăcioase. Amnesty International face apel către toate guvernele să pună capăt evacuărilor forţate, să asigure tuturor acces egal la serviciile publice, şi să promoveze participarea activă a persoanelor care trăiesc în aşezări informale şi cartiere sărăcăcioase în deciziile şi procesele care îi afectează.
EN: http://t.co/ud41uqH
RU: http://t.co/83Uvs5j
Autor: Amnesty International Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2277
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33