31 Martie 2009 — Recent relaţiile moldo-române au făcut faţă unei noi provocări din partea conducerii moldovene. De această dată, tensionarea a fost cauzată de restricţiile de circulaţie impuse cetăţenilor români care intenţionau să intre pe teritoriul RM, în perioada 26-28 aprilie curent. Despre seriozitatea acestei probleme ne vorbeşte implicarea directă a ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, care în cadrul conferinţei de presă de duminică, 20 martie, a cerut în mod vehement încetarea abuzurilor împotriva cetăţenilor români în privinţa nerespectării principiilor liberei circulaţii pentru cetăţenii europeni fixate în Acordul între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea regimului de vize (de la 1 ianuarie 2007, cetăţenii UE sunt scutiţi de obligativitatea vizelor atunci când călătoresc în Republica Moldova pentru o perioadă de până la 90 de zile în decurs de 180 de zile sau tranzitează teritoriul Republicii Moldova). Cu două zile înainte de intervenţia lui Diaconescu, MAE-ul român a solicitat din partea Chişinăului explicaţii pe marginea cazurilor repetate de obstrucţionare a accesului cetăţenilor români în RM. Nemulţumirea oficialităţilor române, de altfel confruntate cu asemenea situaţii anterior, a fost mai efervescentă şi critică decât de obicei datorită faptului că au fost lezate în masă drepturile reprezentanţilor puterii locale din România (Iaşi şi Vaslui), mediului intelectual şi academic românesc, precum şi a simplilor cetăţeni români (turişti). Spre deosebire de aceasta, nu a fost înregistrat nici-un refuz de intrare în RM pentru cetăţenii elveţieni sosiţi la Chişinău pentru a asista la meciul de fotbal Elveţia-Moldova. Or, autorităţile moldovene în mod premeditat au depus eforturi pentru a împiedica accesul sutelor de cetăţeni români care se deplasau în RM pentru a celebra 91 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei la România (graţie deciziei Sfatului Ţării Basarabiei din 27 martie 1918). Chiar dacă „campania” desfăşurată împotriva cetăţenilor români este în principal asociată cu lupta electorală pentru supremaţie în alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 (lucru remarcat în unul din recentele comunicate de presă difuzate de MAE-ul român), nu pot fi ignorate premisele acestui comportament derivate din sărbătorirea a 650 ani de la constituirea statului moldovenesc de către actuala guvernare. Prin urmare, putem vorbi despre o combinaţie de motive care a stat la baza zecilor de indercţii de deplsare cu care s-au ales cetăţenii români. Astfel, comuniştii şi-au demonstrat capacitatea şi parametrii ambiţiilor sale politice în vederea suprimării mişcărilor unioniste de pe teritoriul RM. Această confruntare dintre adepţii a “650 ani de la înfiinţarea statului moldovenesc” şi cei a “91 ani de la unirea Basarabiei interbelice cu România” reprezintă, totodată, o oportunitate în plus pentru statalişti (în frunte cu PCRM) de a-i devansa pe unionişti (reprezentaţi de PL, MAE etc.) în contextul scrutinului electoral, care se arată a fi unul crucial pentru fiecare din aceste grupări politice. Măsurile proactive iniţiate în raport cu promotorii interni şi externi ai „unionismului”, derulate cu o săptămână înainte de ziua alegerilor, sunt vizate de PCRM drept mişcări de precauţie contra “turiştilor electorali” din ţara vecină. Or, prezenţa cetăţenilor români în RM, în proporţie de peste 200 de persoane, în mod involuntar ar însemna implicarea lor in/directă în campania electorală (atât prin participarea la evenimentele stradale, cât şi în cadrul unor seminare, mese rotunde, deplasări în teritoriu organizate de partidele politice de opoziţie, şi anume cele pro-româneşti, dar şi pro-occidentale), ceea ce ar putea conduce la contrabalansea rezultatelor alegerilor (cu precădere în defavoarea comuniştilor şi în susţinerea principalelor forţe declarate anti-comuniste: PL, PLDM, AMN, MAE etc.). Această precauţie rezultă din faptul că procentul indecişilor este în continuare substanţial (aproximativ 23%, conform Barometrului de Opinie Publică, martie 2009), iar pentru cucerirea lor formaţiunile politice vor recurge la sensibilizarea electoratului prin folosirea pe larg a motivelor culturale, lingvistice, etnice şi istorice. Cu certitudine, conduita autorităţilor moldovene ar putea fi explicată ţinând cont de reacţiile ruseşti la recenta contramandare de către Voronin a vizitei de la Tiraspol, programată în conformitate cu angajamentele de la Moscova, pe 18 martie anul curent (Declaraţia de la Moscova, 18 martie curent). De fapt, provocarea acestei situaţii conflictuale cu România ar putea avea drept scop convingerea Rusiei de poziţia liniară şi coerentă a conducerii moldoveneşti (anti-româneşti), care după refuzul de a se întâlni cu Smirnov pe 25 martie curent a fost suspectată şi/sau chiar acuzată de eventuala trădare a Rusiei îndată după alegeri (la fel ca în 2005). continuare pe www.cenusadi.wordpress.com