Chişinău, 17 Decembrie 2013 — Proiectul de lege cu privire la semnătura electronică şi documentul electronic creează condiţiile necesare pentru utilizarea eficientă, sigură şi fără costuri nejustificate a diverselor tipuri de semnături electronice. Documentul vine să armonizeze cadrul legislativ naţional la prevederile Directivei Europene privind asigurarea unui cadru comunitar pentru semnăturile electronice.
„Se propune instituirea a trei tipuri de semnături electronice: simplă, avansată necalificată şi avansată calificată, astfel ca cetăţenii să poată alege modelul de semnătură electronică în funcţie de complexitatea şi mărimea tranzacţiei”, a menţionat ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip.
Documentul stabileşte principiile, efectele juridice ale utilizării semnăturii electronice, precum şi cerinţele care se impun faţă de prestatorii de servicii de certificare a semnăturilor electronice, a precizat Pavel Filip.
Pentru asigurarea protecţiei actelor semnătura olografă se echivalează cu semnătura electronică avansată calificată. Totodată, părţile care doresc să utilizeze un alt tip de semnătură electronică cu putere juridică pot stabili acest lucru printr-un acord.
Semnătura electronică simplă şi avansată necalificată vor fi utilizate preponderent în relaţiile dintre agenţii economici, iar semnătura electronică avansată calificată în interacţiunea dintre autorităţile publice şi pentru prestarea serviciilor electronice populaţiei.
Documentul stabileşte competenţa Serviciului de Informaţie şi Securitate pentru elaborarea şi promovarea politicii de stat şi exercitarea controlului în domeniul semnăturii electronice.
Aplicarea semnăturii electronice şi a documentului electronic este o prevedere a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Pentru a intra în vigoare documentul urmează să fie adoptat de Parlament.
Din 1 martie 2014 în Republica Moldova va fi eliberat buletinul de identitate electronic cu semnătura digitală încorporată.