16 Decembrie 2008 — Promptitudinea şi caracterul discursului prin care Uniunea Europeană se manifestă în spaţiul public moldovenesc denotă atenţia majoră pe care această organizaţie regională o acordă situaţiei din Republica Moldova. Cazul PRO TV Chişinău (cu privire la refuzul Consiliului Coordinator al Audiovizualului de a prelungi licenţa de emisie a acestui post TV) a creat premisele pentru o activizare mai mare a diplomaţiei publice europene vizavi de starea democraţiei în RM, în special în contextul alegerilor parlamentare din 2009. În afară de faptul că semnalul emis de Bruxelles este constant (Declaraţia comună a Statelor Membre ale UE şi ai Instituţiilor Europene de la Chişinău din 17 iulie 2008, Concluziile cu privire la Republica Moldova ale Consiliului Uniunii Europene din 13 Octombrie 2008, Declaraţia comună a Şefilor Misiunilor Statelor Membre ale Uniunii Europene, Delegaţiei Comisiei Europene şi a Biroului Reprezentantului Special al Uniunii Europene de la Chişinău din noiembrie a.c. ), intensitatea lui creşte în dependenţă de gradul de gravitate a acţiunilor guvernării comuniste orientate împotriva democraţiei, drepturilor omului şi în particular contra libertăţii surselor mass-media din Republica Moldova. Proporţiile influenţei europene sunt condiţionate pe de o parte, de faptul, că UE şi-a conceptualizat viziunea politicii externe privitor la Europa de Est şi depune eforturi pentru administrarea unei vecinătăţi estice noi destul de complexe (după extinderea din 2007), iar pe de altă parte, sub incidenţa evenimentelor din Caucaz din luna august a.c. În acest sens, comisarul european pentru Politică Externă şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, a opinat că extinderea europeană înseamnă nu doar oportunităţi reciproce pentru UE şi statele est-europene, dar şi responsabilităţi comune, referindu-se la războiul din Georgia (Comunicatul de presă privind declaraţia Benitei Ferrero-Waldner referitor la Parteneriatul Estic, Delegaţia Comisiei Europene în RM, 12.12.08). Prin urmare, problema transnistreană forţează Bruxellul să fie mai prezent şi mai activ în raport cu RM. Totodată, reglementarea acestui conflict şi integrarea consecventă şi coerentă a RM în spaţiul european nu poate avea loc în condiţiile politicii moldoveneşti actuale (guvernarea comunistă are un credit minim de încredere din partea cancelariilor europene pe fondul negocierilor dubioase ale Chişinăului cu Moscova pe marginea conflictului transnistrean, deficitului de democraţie, statului de drept defectuos, independenţa justiţiei realizate parţial, nivelul de corupţie incontrolabil etc.), de aceea UE este forţat să fie mult mai receptiv, angajat, dar şi categoric faţă de pregătirile Chişinăului pentru scrutinul electoral din 2009. Decizia nefondată şi inspirată politic a CCA-ului de a nu prelungi licenţa pentru PRO TV Chişinău reprezintă una din cele mai serioase atacuri recente la adresa libertăţii mass-media din RM, fapt ce a şi motivat UE să fie mai tranşantă decât anterior. Pe lângă aceasta, gradul înalt de îngrijorare a UE în această privinţă poate fi decriptat din faptul că însăşi comisarul european, Benito Ferrero-Waldner, a menţionat că este alarmată de situaţia creată pe marginea licenţei de emisie a postului PRO TV Chişinău. Acest fapt denotă că de la cel mai înalt nivel european sunt transmise semnale politice către conducerea moldoveană în ce priveşte necesitatea asigurării desfăşurării unor alegeri parlamentare democratice, care pot avea loc în condiţiile respectării exhaustive a principiilor democratice, drepturilor omului, dar şi a libertăţii mass-media (Comunicatul de presă cu privire la declaraţia Benitei Ferror-Waldner referitor la întreruperea licenţei de emisie a prostului PRO TV Chişinău, Delegaţia Comisiei Europene în RM, 12 .12.08). Reieşind din faptul că o luare de atitudine a fost înregistrată şi din partea Ministerului român de externe, putem concluziona faptul că Bucureştiul a contribuit, de asemenea, într-o oarecare măsură la formarea recentei poziţii ale Bruxellului faţă de Chişinău (motivul implicaţiei politice a României rezultă din precedentul TVR care se poate repeta şi în cazul PRO TV Chişinău, dar şi ca urmare a unei politici româneşti mai vizibile la nivel european). Or, statutul României de avocat european al RM ar putea să funcţioneze, în mod prefect, în combinaţie cu rolul de principalul „watch dog”/observator din cadrul UE în privinţa abaterilor Chişinăului de la procesul de integrare europeană (Totodată, nu putem exclude existenţa interesului Bucureştiului faţă de susţinerea politică a anumitor forţe politice din RM, care beneficiază de practic unicul canal de comunicare TV - PRO TV Chişinău). Desigur, factorul european şi-a demonstrat valabilitatea şi eficienţa prin intermediul instrumentului de extindere europeană. Pentru Republica Moldova şi celelalte 5 state post-sovietice a fost elaborat Parteneriatul Estic, drept mecanism oportun pentru apropierea graduală a Europei de Est de UE. Ţinând cont de imperativul Balcanilor de Vest în politica de extindere a UE (principiul „Western Balkans - first approach”), dificultăţile întâmpinate în procesul de semnare, dar şi eventual, de implementare a Tratatului de la Lisabona, integrarea post-aderare problematică a noilor state membre ale UE, efectele colaterale ale actualei crize financiare mondiale, apropierea poziţiilor ruso-comunitare şi revizuirea celor americano-comunitare etc., Bruxellul este capabil să ofere statelor cu aspiraţii europene un fel de substituent, mecanism de pre-pre-aderare la UE – Parteneriatul Estic. Această platformă reprezintă concomitent o oportunitate, dar şi un risc pentru UE. Astfel, statele est-europene cu „democraţii de vitrină” (printre care şi RM), ar putea refuza integrarea europeană în vederea aderării eventuale la UE, limitându-se la avantajele acordate de Parteneriatul Estic (liberalizarea progresivă a regimului de vize, zone de comerţ liber, securizarea energetică etc.). În timp ce UE îşi va majora prezenţa în această regiune, consolidând şi direcţionând capacităţile pentru prevenirea unor situaţii de criză similare celor generate de războaiele „hidrocarburilor” (dintre Rusia şi Ucraina, Rusia şi Belarus), războiului din Georgia, etc. În cele din urmă, avansarea integrării europene a statelor post-sovietice va depinde de voinţa politică a guvernelor lor naţionale. Datorită activităţii de lobby şi advocacy întreprinse de România şi alte state ex-socialiste şi post-sovietice (Ţările Baltice, Polonia, Cehia etc.) demersul european al RM persistă în permanenţă pe agenda politicii de extindere a UE, chiar dacă factorii decizionali de la Chişinău nu dau dovadă de responsabilitate şi dedicare suficient de comprehensibile. Însă în final, semnarea unui eventual Acord de Asociere şi conţinutul politic al acestuia vor depinde în mare măsură de modul în care alegerile parlamentare din RM vor “întruni standardele internaţionale” (Comunicatul de presă privind declaraţia Benitei Ferrero-Waldner referitor la Parteneriatul Estic, Delegaţia Comisiei Europene în RM, 12.12.08). Importanţa alegerilor din 2009 pentru viitorul RM rezultă şi din faptul că o atenţie plenară acestui subiect este acordată şi de către reprezentanţii SUA, OSCE, CoE şi de către alţi actori importanţi (aceştia au solicitat o întrevedere cu conducerea RM în vederea dezbaterii situaţiei din mass-media locală în ajunul campaniei electorale, în lumina cazului PRO TV Chişinău), care la fel au intervenit întru promovarea libertăţii mass-media în RM, condiţie considerată realmente crucială pentru desfăşurarea unui scrutin electoral cât mai corect posibil (dar şi productiv din punctul de vedere al formaţiunilor politice care vor accede în viitorul Parlament). Într-o oarecare măsură acest pas hotărât al reprezentanţilor diplomatici străini acreditaţi în RM, în special poziţia oficială a Comisiei Europene difuzată de către Benito Ferrero-Waldner (comisarul pentru Politică Externă şi PEV), a determinat oferirea unor promisiuni privind eventualitatea continuării emiterii PRO TV Chişinău pe teritoriul RM (prin declaraţiile Preşedintelui CCA, Gheorghe Gorincioi), dar ambiguitatea în jurul acestei chestiuni va persista până la organizarea următorului concurs pentru frecvenţele de emisie deţinute de acest post TV în care PRO TV “va avea prioritate” (până la concurs, PRO TV Chişinău va emite în baza unei licenţe temporare). Indiferent de soluţia pe care o va găsi guvernarea comunistă în cazul PRO TV Chişinău, atitudinea Occidentului faţă de aceasta va rămâne puternic contrariată şi negativă, ceea ce ar putea determina o orientare pro-rusă şi mai pregnantă a Chişinăului.