Nume
Parola
Vizualizări: 4750
Moldova – nivel de risc 4 privind povara maladiilor asociate consumului de alcool
Chisinau, 17 Mai 2011 — Povara maladiilor atribuite consumului de alcool în Republica Moldova (vin – 36%, alcool – 33% şi bere – 31%) a fost estimată la nivelul de risc 4 (pe o scală de la 1 la 5), potrivit Raportului OMS „Alcoolul şi sănătatea în Europa” (2010).

Acum un an (mai 2010), cea de-a 63-ea Asamblee Mondială a Sănătăţii (AMS), care a întrunit reprezentanţi din 193 state membre ale OMS, a aprobat textul rezoluţiei despre implementarea Strategiei globale de reducere a daunelor provocate de consumul de alcool.

Strategia reprezintă o matrice de politici, elaborată în bază de dovezi şi intervenţii, care recomandă țărilor acţiuni eficiente pentru reducerea efectelor nocive ale consumului de alcool pe zece direcţii prioritare. Printre acestea sunt: leaderism şi angajament politic; taxe şi accize majorate la produsele de alcool; reducerea disponibilităţii alcoolului prin mai puţine puncte de comercializare; creşterea limitei de vârstă pentru cumpărătorii de alcool; aplicarea unor măsuri mai severe şoferilor care conduc sub influenţa alcoolului; monitorizarea şi supravegherea consumului de alcool; intervenţii în domeniul asistenţei medicale; desfăşurarea campaniilor de informare care au menirea să contribuie la protejarea sănătăţii publice şi la salvarea de vieţi omeneşti. Prin această Strategie, AMS îndeamnă ţările să îşi fortifice răspunsurile naţionale la problemele de sănătate publică, cauzate de consumul de alcool. Or, la moment, mai multe ţări din lumea întreagă recunosc că se confruntă cu probleme serioase la acest compartiment tocmai din lipsa unor astfel de politici şi programe.

Un alt Raport al OMS despre consumul de alcool la scară globală, publicat în februarie curent, prezintă Republica Moldova în topul consumatorilor de alcool în lume cu un consum de 18,2 litri, ceea ce întrece de trei ori media mondială (6,13 litri de alcool pur pentru o persoană cu vârsta de la 15 ani şi mai mult). În Raport, datele de top pentru Moldova se menţin şi la compartimentul „mortalitate cauzată de cirozele hepatice” (pentru ambele sexe – femei şi bărbaţi), Norvegia având cea mai mică rată a mortalităţii prin ciroze hepatice, iar Moldova – cea mai înaltă.

Această stare de lucruri nu ne prezintă deloc într-o lumină favorabilă, fiind necesare acțiuni graduale de ajustare a politicilor naţionale la normele şi standardele europene şi internaţionale.

OMS estimează că alcoolul este cauza a circa 2,5 milioane de decese pe an (aproape 4% din totalul deceselor sunt legate de alcool), mai mult decât SIDA sau tuberculoza. Cele mai multe decese asociate consumului de alcool sunt atribuite leziunilor, cancerului, bolilor cardiovasculare şi cirozei hepatice. La nivel global, 6,2% din totalul deceselor la bărbaţi sunt legate de consumul alcoolului, comparativ cu 1,1% din decesele înregistrate în rândul femeilor. În Federaţia Rusă şi alte câteva state ex-sovietice, unul din cinci decese în rândul bărbaţilor este cauzat de băutură. La nivel mondial, 320 mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani mor anual din cauze legate de consumul alcoolului, ceea ce constituie 9% din totalul deceselor înregistrate în această grupă de vârstă.

Consumul excesiv de alcool este determinant şi în intoxicaţiile alcoolice, accidentele rutiere, manifestările de violenţă în familie şi societate. Consumul tutunului şi alcoolului, sub-alimentaţia şi inactivitatea fizică sunt consideraţi cei patru factori de risc pentru patru grupuri de boli netransmisibile: bolile cardiovasculare, cancerul, bolile cronice pulmonare şi diabetul.

Implementarea Strategiei globale de reducere a daunelor provocate de consumul de alcool solicită din partea statelor un angajament politic la cel mai înalt nivel şi o colaborare activă cu toţi partenerii internaţionali de dezvoltare, societatea civilă, sectorul public şi privat, instituţiile de cercetare. Secretariatul OMS promite să revină la acest subiect în 2013, când va prezenta un raport despre progresul implementării acestei Strategii.

Autor: Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
Tel. 22-63-43