Chisinau, 18 Aprilie 2011 — Iniţiativa Ministerului Finanţelor de a majora accizele la tutun nu este o decizie lipsită de “fundament economic”, după cum afirmă reprezentanţii industriei tutunului.

Majorarea accizelor la tutun este recunoscută ca una dintre cele mai eficiente măsuri de control al tutunului, în special în rândul persoanelor cu venituri mici. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o creştere cu 10% a accizelor la tutun contribuie la reducerea cererii de tutun de la 4% la 8%. Aceleaşi surse menţionează consumul de tutun ca unul dintre cele mai mari pericole pentru sănătatea umană, fiind responsabil de decesul a circa 5 milioane persoane anual. Dacă aceste tendinţe se vor menţine în continuare, până în 2030, ca urmare a utilizării tutunului, în lume, în fiecare an, vor muri mai mult de 8 milioane de oameni.

Cheltuielile asociate consumului de tutun sunt la fel de devastatoare pentru economia ţărilor. Pe lângă costurile de tratament al maladiilor, cauzate de tutun, persoanele care consumă produse din tutun sunt mai puţin productive datorită faptului că sunt bolnave. Invaliditatea survenită în urma diferitor afecţiuni provocate de tutun implică şi costuri sociale substanţiale de întreţinere. De mai adăugat că cei care decedează prematur, lipsesc familiile lor de mijloacele necesare de existenţă.

Conform studiului „GYTS, CDC Atlanta, SUA, 2008”, în Republica Moldova, jumătate dintre elevii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani au început să fumeze până la vârsta de 10 ani. În total, în prezent, 11,3% dintre elevi şi tineri sunt fumători (dintre care 18,5% sunt băieţi şi 5,6% fete), prevalenţa fumatului în rândul bărbaţilor fiind de 46%, iar printre femei de 13,5% . Este înaltă şi rata de expunere la fumatul pasiv a populaţiei în locurile publice şi la domiciliu. Potrivit aceluiaşi studiu, 60% dintre intervievaţi au fost expuşi la fum în locuri publice, iar 53,3% - la domiciliu.

După datele OMS, costurile asistenţei medicale legate de bolile cauzate de fumat în Moldova au alcătuit 360,4 milioane lei în 2001, ceea ce constituie 66,5% din cheltuielile bugetului consolidat pentru ocrotirea sănătăţii. Estimările costurilor economice ale tutunului, legate de productivitatea pierdută din cauza deceselor premature, spitalizărilor şi tratamentului ambulatoriu al bolilor legate de fumat au ajuns la circa 430 milioane lei.

Există mai multe măsuri cost-eficiente de control al tutunului, care pot avea un impact semnificativ asupra reducerii consumului de tutun şi îmbunătăţirii sănătăţii publice. Printre cele mai eficiente strategii de cost sunt acţiunile sociale şi politice la nivelul întregii populaţii, cum ar fi interzicerea publicităţii directe şi indirecte a produselor de tutun, creşterea impozitelor şi a preţurilor la tutun, asigurarea spaţiilor publice şi a locurilor de muncă libere de tutun, plasarea pe ambalajele produselor din tutun a avertismentelor scrise şi a pictogramelor cu privire la riscurile de sănătate. Toate aceste măsuri se regăsesc în textul Convenţiei cadru a OMS privind controlul tutunului (CCCT), pe care Republica Moldova a ratificat-o la 31 decembrie 2008. Prin aceasta, ţara noastră s-a angajat să fortifice legislaţia naţională din domeniul controlului tutunului cu scopul de a proteja generaţiile prezente şi viitoare de consecinţele devastatoare ale consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun asupra sănătăţii, a mediului înconjurător, a mediului social şi economic prin oferirea unui cadru adecvat pentru implementarea măsurilor de control al tutunului, care ar reduce constant şi considerabil prevalenţa utilizării tutunului şi expunerea la fumul de tutun.

Iniţiativa Ministerului Finanţelor de a majora către anul 2014 accizele la articolele din tutun până la atingerea unui echilibru între preţurile articolelor de tutun din Republica Moldova şi cele din ţările din regiune este un pas înainte în implementarea convenţiei internaţionale şi poate contribui realmente la reducerea consumului de tutun şi, pe termen lung, la îmbunătăţirea sănătăţii publice.

După cum era şi de aşteptat, reprezentanţii industriei tutunului militează împotriva majorării accizelor la tutun şi încearcă prin orice mod să influenţeze procesul decizional, motivând că produsele de tutun vor deveni inaccesibile consumatorilor şi, în consecinţă, vor fi înlocuite cu tutunul de contrabandă. În realitate, majorarea accizelor la tutun, nu este principala cauză a contrabandei cu ţigări şi a evaziunii fiscale pentru articolele din tutun. Datele Băncii Mondiale relevă că nivelul de contrabandă în ţară este direct proporţional nivelului de corupţie din această ţară. Astfel, în pofida preţurilor ridicate la ţigări şi unele dintre cele mai înalte accize la tutun, contrabanda aproape că nu există în ţările scandinave. Dimpotrivă, ţigări de contrabandă pot fi uşor achiziţionate în Albania, Cambodgia şi în Europa de Est, unde taxele la produsele din tutun sunt mai mici şi ţigările – mai ieftine.

Experienţa multor state demonstrează că, majorarea accizelor la produsele din tutun nu a condus la creşterea contrabandei şi a producţiei ilegale de ţigări. Asemenea acţiuni ilegale pot fi controlate prin utilizarea unor măsuri legale, cum ar fi: inscripţii vizibile privind plata impozitelor, numere de serie, ambalaje marcate special, specificarea pe etichetă a ţării de destinaţie etc., precum şi respectarea legislaţiei în vigoare prin îmbunătăţirea auditului corporativ, îmbunătăţirea sistemelor de trasabilitate şi a unei mai bune guvernări. Aceste activităţi pot fi finanţate din sursele acumulate ca urmare a majorării accizelor.

Beneficiile asociate creşterii accizelor la tutun sunt semnificative chiar şi în ţările în care există o contrabandă cu ţigări. Experţii internaţionali aduc dovezi clare că accizele mai mari la ţigări asigură o reducere a consumului de tutun şi o creştere a acumulărilor la buget chiar şi acolo unde există contrabandă cu ţigări.

Considerăm că prin iniţiativele lansate, politicienii noştri vor fi responsabili pentru sănătatea populaţiei şi nu vor permite ca interesele comerciale sau de alt tip ale industriei tutunului să influenţeze politicile de sănătate publică în domeniul controlului tutunului.

Autor: Centrul PAS