Chisinau, 25 Noiembrie 2010 — În contextul marcării Zilei Mondiale de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (19 noiembrie) şi Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului (20 noiembrie), Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) şi-a propus să urmărească modul în care programele politicienilor abordează drepturile copilului.
Drept bază pentru această analiză au servit programele electorale a 7 concurenţi (partide politice) înregistraţi pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. În calitate de referinţă au servit prevederile Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului (CDC) şi Observaţiile Finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului transmise Republicii Moldova în 2009.
Drepturile copilului exprimate de politicieni:
Din punct de vedere al importanţei acordate copiilor şi angajamentului de respectare a drepturilor acestora putem afirma că politicienii nu sunt preocupaţi de interesele cetăţenilor sub 18 ani şi includ tematica copilului în programele electorale arareori, mai degrabă cu scopul de a sensibiliza electoratul feminin şi cel din mediul rural.
Patru din cei şapte concurenţi electorali (PD, PCRM, PL şi AMN) se referă în programele lor la asigurarea accesului la învăţământ al tuturor copiilor de vârstă şcolară şi garantarea şanselor egale de a învăţa - art. 28 al Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC). Tot ei insistă asupra îmbunătăţirii curriculei şcolare şi „extinderii educaţiei timpurii în fiecare localitate din ţară, a educaţiei incluzive şi a celei extracurriculare” (AMN).

Tot aici putem găsi prevederile art. 29 al CDC prin care se urmăreşte dezvoltarea personalităţii copilului, a aptitudinilor şi a capacităţilor sale mintale şi fizice. În unele programe acest drept se va respecta prin “perfecţionarea continuă a conţinuturilor curriculare cu racordarea acestora la modernitatea vieţii socio-economice” (PL).

Indirect, despre copii în calitate de beneficiari ai programelor de educaţie se menţionează în paragraful cu referire la insistarea asupra “desfăşurării referendumului republican legislativ privind întroducerea disciplinei Bazele Ortodoxiei în învăţământul pre-universitar din Republica Moldova” (PUM). Tangenţial, acelaşi candidat se referă la dreptul la o familie întregită în capitolul dedicat remunerării forţei de muncă, în care se propune elaborarea, adoptarea şi implementarea planului de acţiuni pentru susţinerea revenirii în ţară a emigranţilor.  În acest sens, în programul electoral al altui concurent electoral (PSD), în compartimentul dedicat politicii externe figurează propunerea de elaborare a legii "Cu privire la funcţiile sociale tutelare", în scopul finanţării publice a muncii

cetăţenilor, care îndeplinesc funcţiile de tutelă şi asistenţi sociali pentru îngrijirea şi educarea copiilor care sunt nesupravegheaţi temporar de părinţi.

Prevederi referitoare la dezinstituţionalizarea copiilor se regăsesc doar în platforma electorală a unui partid, care propune “stimularea procesului de reintegrare a copilului în familia sa biologica; plasarea copiilor în familii foster sau instituţii de tip familial; dezvoltarea serviciului de asistenţi sociali şi sistemului de servicii speciale acordate familiilor cu copii adoptivi” (PD).

Dreptul copiilor la timp liber, joc şi participare la activităţi culturale şi artistice (art. 31 al CDC) este perceput diferit de către politicieni. Astfel, ei văd asigurarea acestui drept doar prin accesul gratuit la bazele sportive publice pentru copiii şi tinerii din familiile cu venituri mici şi promovarea voluntariatului ca formă de participare a copiilor (PL).

Protecţia socială a copiilor este tratată oarecum discriminatoriu, deoarece se referă doar la copiii din familiile nevoiaşe şi la copii cu dizabilităţi. Astfel, un concurent electoral consideră necesară "extinderea stagiului de cotizare (de muncă) pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 7 ani, în lipsa accesului la îngrijire şi educaţie într-o instituţie preşcolară” şi  “includerea în stagiul de cotizare a perioadei de îngrijire a unui copil invalid” (PD). În timp ce un alt concurent electoral propune să fie “înstituită o schemă de susţinere a copiilor din familiile sărace prin acordarea unei îndemnizaţii în valoare totală de 5000 euro în câteva tranşe până la absolvirea instituţiilor de învăţământ” (AMN). Restabilirea imediată a garanţiilor sociale anulate anterior pentru tineri, familiile cu copii este dezideratul unui alt partid politic  (PCRM).

Dreptul la sănătate şi accesul la servicii medicale este prezent practic la toţi concurenţii electorali supuşi analizei. Aceştia îşi propun îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale acordate cetăţenilor în cadrul sistemului de asigurări medicale obligatorii, în mod special al mamei şi copilului. Un rol aparte este acordat ocrotirii maternităţii. Unii concurenţi electorali încurajează natalitatea prin  “majorarea cuantumului îndemnizaţiei unice la naştere până la 7 500 lei” (PD), în timp ce alţi candidaţi vor creşte “alocaţia pentru naşterea copilului până la 10 000 lei, iar îndemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la 1300 lei” (PLDM). Mamelor care nu sunt încadrate în câmpul muncii şi îngrijesc copii până la 3 ani li se promite asigurarea medicală din contul statului (PD).

Observăm cu îngrijorare că programele electorale ale partidelor politice nu ţin cont de recomandările Comitetului pentru Drepturile Copilului, care se referă la domenii importante ale drepturilor copilului:
-    Prevenirea şi combaterea abuzului faţă de copii, inclusiv a pedepsei corporale la şcoală şi în familie;
-    Prevenirea separării copilului de familie;
-    Susţinerea copiilor şi familiilor afectate de migraţie;
-    Îmbunătăţirea calităţii educaţiei, inclusiv prin învăţarea drepturilor omului la toate treptele de şcolarizare;
-    Prevenirea şi combaterea muncii copilului;
-    Promovarea reformelor în domeniul justiţiei pentru copii.

În concluzie, considerăm insuficiente eforturile clasei politice de a respecta prevederile Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului şi evidentă neglijarea acestei categorii de populaţie. Copiii şi drepturile acestora nu se află pe agenda de acţiuni imediate şi de lungă durată ale liderilor politici, iar grija faţă de “viitorul ţării” este mai degrabă la nivel de declaraţii şi în spoturile video ale concurenţilor politici. 

Notă: Analiza a fost realizată în baza programelor electorale ale următorilor concurenţi : Partidul Democrat, Partidul Liberal, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Umanist, Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal – Democrat, Partidul Social – Democrat (în ordinea înregistrării la CEC).


**********************************************
 
Cezar Gavriliuc, director executiv, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)
Iulia Buzenco, jurnalist