Nume
Parola
Vizualizări: 2276
Incertitudinea politică şi efectele crizei încetinesc viteza de derulare a reformelor structurale
5 Octombrie 2010 — Efectele crizei economice persistă atât la nivel de dezbateri politice, cât şi în modul de evaluare a activităţii partidelor de către alegători. Astfel, oamenii aşteaptă de la noua conducere să soluţioneze miraculos de repede nu doar problemele direct provocate de criză, dar şi cele istorice, moştenite din trecut. Deşi în Republica Moldova se evidenţiază primele semne de depăşire a crizei economice mondiale, totuşi efectele creşterii economice vor fi resimţite mai târziu.

Interdicţia pentru exportul de vinuri în Rusia va tempera ritmurile creşterii industriei, provocând pierderi estimate la circa 340 milioane MDL. În a doua jumătate a anului 2010 se va majora consumul populaţiei, inclusiv din contul remitenţelor care vor veni în ţară, mai ales către sfârşit de an. Acest lucru va fortifica aşteptările unor rezultate de creştere economică excepţională în regiune şi certitudinea diminuării în timp a deficitului bugetar. Or, aceasta este una din problemele majore ale guvernării actuale şi viitoare.

Acestea sunt unele din principalele concluzii ale „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale” (trimestrul 2 din 2010), prezentat azi, 5 octombrie 2010, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe sectoarele economiei naţionale.

Politic. Liderii politicii ai Alianţei pentru Integrare Europeană au declarat intenţia lor de a sprijini în continuare ideea alegerii directe a preşedintelui, însă nu există o viziune foarte clară asupra felului cum ar putea fi realizat acest lucru, constată expertul politic de la IDIS „Viitorul” Leonid Litra.

Litra este de părere că situaţia în viitorul Legislativ poate să fie identică cu situaţia din cel din Parlamentul care tocmai a fost dizolvat: „Riscul perpetuării la nesfârşit a unor alegeri anticipate este atât de mare, încât partidele politice sunt aproape obligate să găsească un compromis pentru a evita ridicolul. Aceştia ar trebui să ajungă la un acord şi să voteze preşedintele în Parlament cu 61 de voturi”. Din această cauză, posibilitatea partidelor politice de a juca pe cont propriu s-ar putea să fie zdruncinată în perioada postelectorală, cu condiţia păstrării raportului de forţe actual, adaugă expertul.

Agricultură. Recoltarea cu întârziere a unor cereale, panica declanşată pe piaţa cerealelor şi creşterea preţurilor la produsele agricole, restricţionarea exporturilor de băuturi alcoolice în Rusia şi reducerea numărului de exportatori de produse vegetale pe piaţa estică vor influenţa negativ evoluţiile sectorului agricol, subliniază economistul Viorel Chivriga. Pentru 2010, expertul estimează o creştere cu 14% a producţiei globale agricole.

Business. În anul 2010, evoluţia economiei moldoveneşti va fi marcată de o relansare moderată, consideră economistul Alexandru Fala: „Caracterul lent al revenirii economice în primul an post-criză, precum şi perpetuarea incertitudinii politice nu va genera o îmbunătăţire esenţială a condiţiilor pentru mediul de afaceri”.

Ritmul bun de creştere în industrie va fi temperat de efectele restricţiilor din acest an la exportul vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă. Cu toate acestea, expertul economic estimează pentru 2010 o creştere de 6% a industriei. În cazul activităţii comerciale, este anticipat pentru 2010 un volum de 24,7 miliarde MDL, iar pentru serviciile prestate populaţiei contra plată – o valoare de 14 miliarde MDL. Investiţiile au depăşit faza critică şi sunt în creştere uşoară.

Comerţ extern. Evoluţia curentă din comerţul exterior este influenţată de unii factori externi, explică Viorel Chivriga de la IDIS „Viitorul”: „Aceşti factori externi care perturbează ritmul firesc sunt restricţiile instituite de Federaţia Rusă la exporturile moldoveneşti de produse agricole şi băuturi alcoolice, dar şi cererea redusă de bunuri moldoveneşti pe pieţele tradiţionale de export”. Totodată, creşterea lentă a importurilor, odată cu majorarea accizelor, a influenţat şi veniturile acumulate din achitarea drepturilor de import şi export. Astfel, după reducerile considerabile a încasărilor vamale de la perceperea drepturilor de import - export din anul 2009, acestea au crescut cu 28% în ianuarie-august 2010, comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Pentru 2010, Viorel Chivriga estimează o creştere cu 8,2% a exporturilor de bunuri şi servicii, şi cu 15,7% – a importurilor.

Piaţa monetară. Masa monetară ajunge la o valoare record în istoria sa, constată economista Corina Gaibu. Însă, cota acceptabilă a masei monetare nu e condiţie suficientă pentru creşterea economică: „Sectorul real slăbit impune sectorul bancar să sterilizeze benevol lichidităţile excesive. Până la urmă, sterilizarea efectuată de către Banca Naţională a Moldovei nu este nimic altceva decât plata pentru lichidităţile nevalorificate de către economia reală”.

În acelaşi timp, Corina Gaibu califică evoluţia cursului valutar ca fiind una „contrar intereselor economice naţionale”: „Dacă în perioada de iarnă am asistat la o depreciere masivă a leului, atunci în perioada de vară asistăm la aprecierea lui, amplitudinea atingând valori de 2.5 MDL/EUR si 0,9 MDL/USD pe parcursul primului semestru. Or, cursul redus în perioada de vară defavorizează masiv exportatorii de fructe şi legume, producţie agricolă. Cursul mare în perioada de iarnă favorizează importatorii de produse energetice, în special gaz natural şi defavorizează consumatorii de combustibil. Politica valutară dusă, din acest punct de vedere, este diametral opusă intereselor economiei naţionale!” Expertul sugerează autorităţii monetare să se preocupe mai temeinic de inversarea acestui fenomen.

Finanţe publice. În primul semestru curent, au fost colectate aproape jumătate din veniturile la bugetul public naţional prevăzute pentru 2010. „TVA-ul rămâne a fi principala sursă de venit la bugetul de stat. Creşterea ponderii sumei accizelor cu 0,8% în totalul veniturilor la buget în anul 2010, comparativ cu anul 2009 este nesemnificativă, în comparaţie cu efectele sociale care au provocat majorarea preţurilor la unele mărfuri şi servicii.”, explică economistul Viorel Dandara. Expertul recomandă eficientizarea activităţii Serviciului Fiscal şi a Serviciului Vamal în scopul depistării cazurilor de evaziune fiscală a agenţilor economici.

Preţuri. Relaxarea politicilor antiinflaționiste au creat coridor verde pentru politicile de renaștere economică, susţine economista Corina Gaibu: „Modificarea politicii economice din a doua jumătate a anului precedent, atragerea de împrumuturi de la sfârşitul anului 2009, dar şi din 2010, deopotrivă cu abandonarea unei politici monetare orientate exclusiv pe combaterea inflaţiei şi-au dat primele rezultate în economia reală”. Gaibu sugerează celor care se fac responsabili de guvernare economică a Republicii Moldova să conştientizeze că ţintirea intensă şi cu orice preţ a inflaţiei nu va permite Moldovei să reducă decalajul enorm al nivelului economiei naţionale faţă de ţările învecinate.

Piaţa muncii. Principalul catalizator al distorsiunilor pe piaţa forţei de muncă rămâne a fi migraţia şi creşterea rapidă a numărului persoanelor în vârstă, deopotrivă cu reducerea numărului populaţiei active, menţionează experta în politici sociale şi dezvoltare Viorica Antonov: „Drept urmare, pensia medie este insuficientă faţă de creşterea rapidă a preţurilor la consum şi servicii, fapt ce readuce în vogă necesitatea de revizuire a sistemului de pensii în Republica Moldova”. Antonov mai precizează că diminuarea numărului de salariaţi poate să provoace serioase modificări în bugetul de asigurări sociale pentru anul 2011.

Dezvoltare regională. Valoarea de 135 de milioane lei a Fondului naţional pentru dezvoltare regională demonstrează că acest domeniu este unul prioritar pentru actuala guvernare, este de părere Ion Perju. Referitor la investiţiile înregistrate în plan regional, Perju constată că practic peste tot au survenit diminuări substanţiale în valoarea mijloacelor financiare alocate în acest scop, asta din cauza crizei economice.

Economia mondială. La nivel mondial, se aşteaptă o redresare economică. Se menţine necesitatea de implementare a măsurilor de stimulare economică, de reducere a vulnerabilităţilor, de dezvoltare şi implementare a unor politici solide legislative şi de supraveghere a stabilităţii financiare. Politicile băncii europene centrale vor converge spre stabilizarea valutei euro. Alături de politica SUA de a stimula exporturile, este foarte probabil ca euro să înregistreze creştere în a doua jumătate de an.