mun. Bălți, 21 Septembrie 2010 — În perioada 15-18 septembrie un grup de persoane implicate în procesul de dezvoltare din RM (directorul Direcției generale dezvoltare regională din cadrul MCDR, directorii agențiilor de dezvoltare regională, președinții consiliilor regionale pentru dezvoltare ș.a.) au efectuat o vizită de studiu în regiunea Nord – Vest din România. În cadrul vizitei, delegația din Republica Moldova a avut o întâlnire la sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord – Est din Piatra-Neamț cu directorii structurilor ADR Nord – Est, care ne-au împărtășit din realizările agenției pe parcursul a 11 ani de activitate.
ADR nord-est este foarte implicată în programele PHARE și are relații contractuale cu ministerul de resort, ceea ce denotă o anumită autonomie. Contractul cu ministerul este unul de asistență tehnică. Bugetul agenției se formează din contribuțiile consiliilor județene din cadrul regiunii, și evident din proiecte. ADR nord-est este, așadar, un ONG. Deși politica salarială a angajaților se aprobă de Consiliul Regional de Dezvoltare. Sunt 92 de salariați în cadrul ADR nord-est. La început aveau doar cinci. Iar politica de personal este cheia succesului acestei agenții.
Planificarea și programarea. De la acestea pornește dezvoltarea regională. Au fost realizate analize S.W.O.T., socio-economice, strategii de dezvoltare, și în 2007 a fost aprobat Cadrul Național al Strategiei de Referință (CNSR).
ADR a început cu PHARE, și proiecte de infrastructură. Înainte de 2007, împreună cu ministerul de resort au construit cadrul instituțional pentru POR. Au devenit un organism intermediar. Sistemul procedural elaborat are câteva mii de pagini. Acest fapt rezultă din birocrația europeană, care este ceva mai mult pozitiv decât negativ, fiindcă se prevăd foarte multe situații, și posibilități de acționa. Au fondat un centru de instruire și resurse. Care emite certificate de absolvire acreditate.
O problemă foarte gravă este creșterea substanțială a ratei de șomaj în regiunea nord-est care era înainte de criză 5,2 % și acum este 9,3%.
În PDR pentru 2013 se prevăd măsuri pentru contracararea efectelor crizei mondiale, cum ar fi sporirea ratei șomajului. Acest program va pune accentul pe inovare și atenuarea efectelor climatice. Polonia este similară din punct de vedere a dezvoltării regionale cu România.
La început au existat finanțări strict doar din bugetul de stat, din Fondul Național de Dezvoltare Regională al României. În prezent există 714 proiecte implementate până acum. În 1998 erau 136 de proiecte la agenția nord-est.
În cadrul deplasării la Târgu Neamț delegația, însoțită de primarul orașului Târgu Neamț a vizitat 3 proiecte regionale: reabilitarea monumentului istoric Cetatea Neamțului, Eco management Târgu Neamț (proiect pentru realizarea unui sistem eficient și durabil de gestionare și reciclare a deșeurilor) și modernizarea stației de epurare a apelor reziduale – proiecte de succes, practica cărora urmează a fi preluată și de actorii dezvoltării regionale din republica Moldova.
În cadrul unui proiect a fost reabilitat monumentul istoric Cetatea Neamț, care este un important obiect turistic. Lucrări asemănătoare, dar de o mai mare anvergură sunt în toi la Cetatea Suceava. Proiectul este unul reprezentativ și de mare succes în regiunea nord-est. Cetatea era într-o stare deplorabilă din cauza unui concurs de circumstanțe istorice. Grație primăriei Târgu-Neamț, ADR nord-est a primit pentru finanțare un proiect capabil să câștige în fața celorlalți concurenți. La fel aceeași primărie dispune încă de două proiecte de succes: Stația de transfer deșeuri și stația de epurare. Stația de transfer a deșeurilor nu este una de reciclare ci doar una pentru colectarea, sortarea și împachetarea în baloți a PET și hârtiei pentru a o vinde firmelor specializate. Utilajul industrial din ambele stații este unul de producție românească, ca efect al susținerii producătorului autohton din cadrul licitațiilor publice. Stația dispune de autospeciale. Locuitorii zonei de deservire sunt instruiți să sorteze deșeurile. Stația de epurare este implementarea unui proiect de renovare a unei vechi construcții de acest gen. Ambele obiecte sunt aducătoare de profit la bugetul local.
În cadrul întâlnirii cu dl. Gheorghe Flutur, Președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord – Est și al Consiliului Județean Suceava, s-a pus accentul pe voința politică, fără de care nu are succes nici o inițiativă. Colaborarea între unitățile administrativ-teritoriale și înțelegerea tacită reciprocă între acestea permite armonizarea dezvoltării pentru toată regiunea și nu doar unele județe. Descentralizarea este marea realizare, fără de care nu s-ar fi reușit performanțe cum ar fi sporirea PIB-ului în cea mai săracă regiune din țară. Descentralizarea a permis de a face abstracție față de tulburările politice create de alegeri, și de a păstra un ritm constant, neinfluențat de centru, întru realizarea obiectivelor POR și PDR.
Spre finalul vizitei de lucru a avut loc o ședință a delegației comune a MDRD, DGDR, ADR, CRD, la care s-au pus în prim-plan cele mai importante momente din experiența română care pot fi aplicate în Moldova cum ari fi politica de cadre, care este esențială. Pe parcursul anului au avut loc schimbări în personalul agențiilor, și există o tendință spre continuarea acestora. Încă nu există nici o metodă de evaluare a angajaților sistemului de dezvoltare regională. Grație lipsei barierei lingvistice, România este cel mai atractiv loc de pe hartă pentru preluarea experienței.
”Este important să cunoaștem stadiul actual al procesului de formare a parteneriatelor publice-private în 2011 deoarece acest lucru determină care ar putea fi acțiunile noastre pentru dinamizarea procesului respectiv. ” Directorul ADR Nord, Bălți a precizat că se vor întreprinde acțiuni concrete pentru apropierea agențiilor din Moldova și România. ”Este relevantă creșterea disponibilității sectorului privat de a prelua o serie de responsabilități și riscuri și a sectorului public de a conlucra cu APL privind serviciile de utilitate publică. Avantajele acestei asocieri fiind accelerarea realizării obiectivelor și proiectelor de infrastructură, reducerea pe ansamblu a costurilor, îmbunătățirea calității serviciilor de utilitate publică, precum și generarea unor venituri adiționale. Marile provocări impuse de adaptarea la economia de piață (legea concurenței, a cererii și ofertei), a procesului de integrare în UE (alimentarea cu apă, reciclarea deșeurilor, protecția mediului) sunt tot atâtea motive de a utiliza parteneriatul public-privat ca o cale de cooperare.”