12 August 2009 — Ieri, Serviciul de Stat Grăniceri al Ucrainei a emis ordinul, în conformitate cu care, începând cu 24 august curent, se vor efectua verificări selective privind deţinerea mijloacelor financiare suficiente pentru aflarea pe teritoriul Ucrainei de către cetăţenii străini şi apatrizi. Printre ţările care vor fi supuse acestor proceduri se numără şi Republica Moldova, împreună cu câteva ţări CSI din Asia Centrală (Africa şi Asia). Va fi scutită doar populaţia din localităţile situate în regiunea transfrontalieră (adică şi locuitorii regiunii transnistrene). Verificarea disponibilităţii financiare a persoanele va avea loc în cadrul unor convorbiri cu grănicerii ucraineni (cel mult 2 grăniceri), prin prezentarea sumelor de bani (în valoare a 20 de minimuri de existenţă per lună) sau a documentelor bancare care demonstrează deţinerea mijloacelor financiare suficiente (carduri bancare ale sistemelor internaţionale de plăţi, extrase bancare). De asemenea, serviciul de grăniceri va fi în drept să verifice actele care dovedesc rezervarea locuinţei sau achitarea cazării în Ucraina (acordul privind deservirea turistică, dar şi biletul de călătorie pentru întoarcerea în ţara de reşedinţă) [1].

Decizia serviciului de grăniceri a fost precedată de Hotărârea Guvernului ucrainean, din 6 mai curent, care prevedea instituirea unui asemenea regim de intrare în Ucraina la toamnă. La acel moment au fost lansate o serie de ipoteze referitoare la obiectivele urmărite de Kiev prin realizarea acestei decizii, totodată, fiind expuse consecinţele care pot rezulta ca urmare a implementării acestei măsuri (Vezi analiza: Ucraina discriminează sau responsabilizează RM?).

Riscurile cele mai serioase generate de acest regim de călătorie în Ucraina ţin de imperfecţiunile lui şi consecinţele funcţionării lor.

Pentru început, ar fi cazul să menţionăm problema corupţiei omniprezente în serviciul vamal, care prin acest intermediu se poate extinde şi/sau înrădăcina în serviciul de grăniceri. Lipsa unui mecanism transparent de verificare a surselor financiare deţinute de persoanele vizate (prin această decizie) este sursa primară care va alimenta laturile vicioase ale acestui sistem.

"Lanţul slăbiciunilor" continuă cu neprescrierea criteriilor după care vor fi selectate persoanele. Or, în mod aleatoriu prevederile regimului dat pot fi aplicate asupra oricui. Pe lângă justificarea acestor principii urmează să se asigure nediscriminarea persoanelor (spre exemplu, în funcţie de situaţia financiară etc.). Totodată, pentru buna funcţionare a acestui regim sunt necesare măsuri de prevenire a corupţiei în cadrul serviciului de grăniceri (campanii de informare, introducerea unor sancţiuni relevante etc. ).

Din partea conducerii moldovene se cere negocierea urgentă a unor condiţii speciale sau suspendarea definitivă a regimului dat aplicat cetăţenilor RM. Mai ales, în condiţiile în care coaliaţia de guvernare nou formată ("Alianţa pentru integrare europeană") a promis restabilirea şi consolidarea relaţiilor de bunăvecinătate cu statul ucrainean. Datorită faptului că relaţiile moldo-ucrainene nu sunt deloc simple putem anticipa anumite "tranzacţii" pe marginea altor dosare (cum ar fi ratificarea Tratatului privind frontiera de stat cu Ucraina de către RM, care ar permite soluţionarea litigiilor legate de şoseaua Odessa-Reni; aplanarea problemelor privind aşa zisa traversare ilegală a frontierii RM de către cetăţenii ucraineni, care intră prin regiunea transnistreană etc.). Prin urmare, Kievul ar putea fi tentat să folosească acest mijloc pentru a relansa relaţiile cu Chişinăul, dar şi de a obţine de la noua guvernare instaurată la Chişinău (în cazul funcţionării ei) cât mai multe concesii/consimţăminte.

În ciuda obiectivelor imediate sau strategice ţintite de partea ucraineană, realizarea acestei măsuri va avea impact socio-economic şi politic considerabil (în special asupra cetăţenilor moldoveni):

va scade numărul călătoriilor turistice ale moldovenilor în Ucraina, cauzând pierderi economice pentru întreprinderile turistice ucrainene etc. şi reorientarea fluxurilor turistice către România, Bulgaria şi Turcia;
se va înrăutăţi imaginea Ucrainei şi a reprezentanţilor acesteia în RM, ceea ce în mod indirect poate afecta preferinţele consumatorilor moldoveni faţă de produsele ucrainene, în favoarea celor importate din Rusia, Belarus etc.;
va impulsiona cererea de cetăţenii româneşti, dar şi a celor ucraineşti (în pofida interdicţiei dublei cetăţenii în Ucraina) în RM, în special printre categoriile active ale populaţiei (comercianţi, mediul de afaceri etc.).

Continuarea poate fi accesată pe blogul lui Denis Cenusa (politolog): www.cenusadi.wordpress.com (Observator Politic)