Vizualizări: 2321
Rezultatele sondajului privind măsurile întreprinse de guvernele țărilor din Sud-Estul Europei pentru limitarea răspândirii COVID-19 și atenuarea efectelor acestuia! În clasament este și Republica Moldova
24 Aprilie 2020 — Recent, Rețeaua Asociațiilor Autorităților Locale din Sud-estul Europei (NALAS) a elaborat un sondaj în rândul membrilor săi pentru a cartografia măsurile financiare întreprinse în procesul de prevenire a răspândirii COVID-19. Acest sondaj a fost inițiat de către Asociația Albaneză a Municipalităților (AAM) în contextul în care în Albania au loc dezbateri ample privind sprijinul financiar acordat de guvernul central pentru instituții, operatori economici și grupuri sociale.
Sondajul reflectă răspunsurile a unsprezece (11) Asociații a Autorităților Locale membre NALAS.
Unele dintre concluziile principale ale cercetării atestă că în majoritatea țărilor, guvernele centrale au adoptat pachete de măsuri financiare specifice pentru a face față crizei. În Muntenegru, valoarea estimativă a măsurilor propuse este de circa 33 de milioane de euro. În acest scop, în Turcia au fost alocate 15,4 miliarde de dolari. În Croația, valoarea estimativă a resurselor alocate este de 0,8-1,2 miliarde de euro. Bulgaria a aprobat suma de 4,5 miliarde BGN (aproximativ 2,3 mld. EUR) pentru susținerea activităților economice. Așa cum a fost convenit la nivelul Uniunii Europene, anumite sume alocate în cadrul UE sunt redirecționate pentru măsuri de combatere a COVID-19. Suplimentar, Guvernul Bulgariei și-a asumat ca odată cu modificarea Legii bugetului de stat să poate crește datoria publică de la 2,2 miliarde BGN la 10 miliarde BGN, în cazul în care va fi nevoie.
În Slovenia, la nivel național sunt prevăzute 3 miliarde de euro pentru finanțarea măsurilor de limitarea a impactului negativ creat de criza COVID-19. Tot în acest scop, în cadrul celei de-a 39-a sesiuni, Guvernul Republicii Macedonia de Nord a redistribuit aproximativ 100 de milioane de euro. În Serbia, pachetul de măsuri financiare este în valoare de 5,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă jumătate din bugetul anual de stat sau 11% din PIB. Totodată, aproximativ 5% din bugetul public total al Kosovo a fost alocat de guvern ca o măsură financiară suplimentară pentru întreprinderea de măsuri economico-sociale pentru gestionarea situației legate de pandemia COVID-19.
Asociația Comunelor din România nu a reușit să obțină informații despre suma financiară totală. Cu toate acestea, în țara vecină a avut loc o rectificare bugetară, viceprim-ministrul României declarând că în domeniul sănătății bugetul a fost suplimentat cu 3,8 miliarde de lei românești pentru programe de sănătate, achiziții de echipamente și materiale sanitare, iar în domeniul muncii și protecției sociale, acesta va fi suplimentat cu 8,1 miliarde de lei românești pentru plata șomajului tehnic.
Guvernul Republicii Srpska, una dintre cele 2 entități ale Bosniei și Herțegovinei, a înființat un fond de solidaritate pentru refacerea Republicii Srpska, din care sunt achiziționate rechizitele medicale necesare, dar se alocă resurse în vederea remedierii economice afectate de efectele răspândirii COVID-19. Guvernul Republicii Srpska, prin starea de urgență declarată, a fost împuternicit să adopte decrete cu forță juridică și, de atunci, a adoptat mai multe măsuri pentru atenuarea impactului crizei.
În Republica Moldova, proiectul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător presupune implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor. Programul respectiv este conceput să faciliteze accesul întreprinderilor la contractarea creditelor în perioada 1 mai 2020 — 31 decembrie 2020. Scopul programului constă în acordarea suportului întreprinderilor care contactează credite fără a restricţiona destinaţia acestora (achitarea salariilor, mijloace circulante, investiţii) prin compensarea sumei dobânzii lunare achitate sau care urmează a fi achitată pentru creditele contractate.
De asemenea, documentul prevede stabilirea cadrului juridic pentru implementarea Programului de rambursare a TVA destinate perioadei ulterioare. Programul urmăreşte oferirea contribuabililor plătitori de TVA a dreptului de a solicita rambursarea taxei, ceea ce va spori semnificativ lichiditatea întreprinderilor. Este de menţionat că conform declaraţiei privind TVA pentru perioada fiscală decembrie 2019, peste 16 mii de agenţi economici au înregistrat sume TVA destinate pentru perioada ulterioară.
Totodată, pentru a asigura susţinerea întreprinderilor din sectorul ”HoReCa”, concomitent cu neadmiterea creşterii sumelor TVA pe debit, se propune diminuarea cotei TVA de la 20% la 15%.
Modificările ce vizează ajustarea prevederilor Legii Fondului de susţinere a populaţiei au drept scop fortificarea surselor de finanţare a fondului respectiv, ceea ce va permite o sporire a măsurilor de protecţie socială a persoanelor defavorizate. Astfel, se propune introducerea a 2 taxe, şi anume „taxa de portabilitate” şi „taxa aeroportuară”.
Prevederile proiectului vizează majorarea mărimi ajutorului de șomaj și a venitului lunar minim garantat, dar și subvenționarea impozitelor și contribuțiilor aferente salariilor achitate în cazul șomajului tehnic sau a staționării, amânarea termenului de achitare a taxelor locale.
Proiectul propune de asemenea creșterea pragului se îndatorare pe piața internă a mun. Chișinău și Bălți față de plafonul de 20% existent în prezent.
Instituirea măsurilor de susținerea a activității de întreprinzător și de susținere socială a cetățenilor comport cheltuieli bugetare de ordinal a 660 mil. Lei (33 mil. Eur)
Deși în majoritatea țărilor se fac multiple declarații cu privire la susținerea APL în această perioadă, până în prezent nu a fost alocată finanțare specifică administrației locale, cu excepția următoarelor state:
• Kosovo – În afară de realocarea unor resurse în bugetele municipale pentru investiții de capital și pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, Guvernul Kosovo a acordat municipalităților din Kosovo toate cele 5% alocate la nivel național pentru contracararea crizei.
• Turcia - Conform Legii nr. 5779 privind alocarea acțiunilor veniturilor fiscale bugetare generale către administrațiile și municipalitățile provinciale speciale, unele datorii publice ale administrațiilor locale (cum ar fi datoriile fiscale, precum și datoriile către banca provincială, instituțiile de securitate socială și alte instituții publice) pot fi colectate de către Ministerul Finanțelor sau Banca Provincială prin reduceri de impozite lunare din acțiunile lor, dar și din veniturile fiscale generale. Aceste reduceri de impozite din acțiunile administrațiilor locale au fost suspendate pentru aprilie, mai și iunie 2020, în cadrul procesului de luptă împotriva COVID-19. Totodată, în special s-au oferit finanțări suplimentare pentru municipalitățile debitoare.
• Croația – s-a acordat împrumut temporar de lichiditate (estimarea neoficială fiind de 250 de milioane EUR).
NALAS este o reţea de asociaţii ale autorităţilor locale din sud-estul Europei creată în vederea dezvoltării organizaţionale a acestora şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite membrilor. NALAS promovează procesul de descentralizare în cooperare cu administraţia centrală şi organizaţiile internaţionale, considerând că autonomia locală este un atribut-cheie al procesului de tranziţie ce afectează ţările din sud-estul Europei. NALAS iniţiază şi implementează iniţiative regionale pentru membrii săi şi susţine asociaţiile să devină reprezentanţi viabili ai autorităţilor locale în relaţia cu administraţia centrală. Congresul Autorităților Locale din Moldova este membru cu drepturi depline al NALAS.
Serviciul de Comunicare al CALM
Sondajul reflectă răspunsurile a unsprezece (11) Asociații a Autorităților Locale membre NALAS.
Unele dintre concluziile principale ale cercetării atestă că în majoritatea țărilor, guvernele centrale au adoptat pachete de măsuri financiare specifice pentru a face față crizei. În Muntenegru, valoarea estimativă a măsurilor propuse este de circa 33 de milioane de euro. În acest scop, în Turcia au fost alocate 15,4 miliarde de dolari. În Croația, valoarea estimativă a resurselor alocate este de 0,8-1,2 miliarde de euro. Bulgaria a aprobat suma de 4,5 miliarde BGN (aproximativ 2,3 mld. EUR) pentru susținerea activităților economice. Așa cum a fost convenit la nivelul Uniunii Europene, anumite sume alocate în cadrul UE sunt redirecționate pentru măsuri de combatere a COVID-19. Suplimentar, Guvernul Bulgariei și-a asumat ca odată cu modificarea Legii bugetului de stat să poate crește datoria publică de la 2,2 miliarde BGN la 10 miliarde BGN, în cazul în care va fi nevoie.
În Slovenia, la nivel național sunt prevăzute 3 miliarde de euro pentru finanțarea măsurilor de limitarea a impactului negativ creat de criza COVID-19. Tot în acest scop, în cadrul celei de-a 39-a sesiuni, Guvernul Republicii Macedonia de Nord a redistribuit aproximativ 100 de milioane de euro. În Serbia, pachetul de măsuri financiare este în valoare de 5,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă jumătate din bugetul anual de stat sau 11% din PIB. Totodată, aproximativ 5% din bugetul public total al Kosovo a fost alocat de guvern ca o măsură financiară suplimentară pentru întreprinderea de măsuri economico-sociale pentru gestionarea situației legate de pandemia COVID-19.
Asociația Comunelor din România nu a reușit să obțină informații despre suma financiară totală. Cu toate acestea, în țara vecină a avut loc o rectificare bugetară, viceprim-ministrul României declarând că în domeniul sănătății bugetul a fost suplimentat cu 3,8 miliarde de lei românești pentru programe de sănătate, achiziții de echipamente și materiale sanitare, iar în domeniul muncii și protecției sociale, acesta va fi suplimentat cu 8,1 miliarde de lei românești pentru plata șomajului tehnic.
Guvernul Republicii Srpska, una dintre cele 2 entități ale Bosniei și Herțegovinei, a înființat un fond de solidaritate pentru refacerea Republicii Srpska, din care sunt achiziționate rechizitele medicale necesare, dar se alocă resurse în vederea remedierii economice afectate de efectele răspândirii COVID-19. Guvernul Republicii Srpska, prin starea de urgență declarată, a fost împuternicit să adopte decrete cu forță juridică și, de atunci, a adoptat mai multe măsuri pentru atenuarea impactului crizei.
În Republica Moldova, proiectul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător presupune implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor. Programul respectiv este conceput să faciliteze accesul întreprinderilor la contractarea creditelor în perioada 1 mai 2020 — 31 decembrie 2020. Scopul programului constă în acordarea suportului întreprinderilor care contactează credite fără a restricţiona destinaţia acestora (achitarea salariilor, mijloace circulante, investiţii) prin compensarea sumei dobânzii lunare achitate sau care urmează a fi achitată pentru creditele contractate.
De asemenea, documentul prevede stabilirea cadrului juridic pentru implementarea Programului de rambursare a TVA destinate perioadei ulterioare. Programul urmăreşte oferirea contribuabililor plătitori de TVA a dreptului de a solicita rambursarea taxei, ceea ce va spori semnificativ lichiditatea întreprinderilor. Este de menţionat că conform declaraţiei privind TVA pentru perioada fiscală decembrie 2019, peste 16 mii de agenţi economici au înregistrat sume TVA destinate pentru perioada ulterioară.
Totodată, pentru a asigura susţinerea întreprinderilor din sectorul ”HoReCa”, concomitent cu neadmiterea creşterii sumelor TVA pe debit, se propune diminuarea cotei TVA de la 20% la 15%.
Modificările ce vizează ajustarea prevederilor Legii Fondului de susţinere a populaţiei au drept scop fortificarea surselor de finanţare a fondului respectiv, ceea ce va permite o sporire a măsurilor de protecţie socială a persoanelor defavorizate. Astfel, se propune introducerea a 2 taxe, şi anume „taxa de portabilitate” şi „taxa aeroportuară”.
Prevederile proiectului vizează majorarea mărimi ajutorului de șomaj și a venitului lunar minim garantat, dar și subvenționarea impozitelor și contribuțiilor aferente salariilor achitate în cazul șomajului tehnic sau a staționării, amânarea termenului de achitare a taxelor locale.
Proiectul propune de asemenea creșterea pragului se îndatorare pe piața internă a mun. Chișinău și Bălți față de plafonul de 20% existent în prezent.
Instituirea măsurilor de susținerea a activității de întreprinzător și de susținere socială a cetățenilor comport cheltuieli bugetare de ordinal a 660 mil. Lei (33 mil. Eur)
Deși în majoritatea țărilor se fac multiple declarații cu privire la susținerea APL în această perioadă, până în prezent nu a fost alocată finanțare specifică administrației locale, cu excepția următoarelor state:
• Kosovo – În afară de realocarea unor resurse în bugetele municipale pentru investiții de capital și pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, Guvernul Kosovo a acordat municipalităților din Kosovo toate cele 5% alocate la nivel național pentru contracararea crizei.
• Turcia - Conform Legii nr. 5779 privind alocarea acțiunilor veniturilor fiscale bugetare generale către administrațiile și municipalitățile provinciale speciale, unele datorii publice ale administrațiilor locale (cum ar fi datoriile fiscale, precum și datoriile către banca provincială, instituțiile de securitate socială și alte instituții publice) pot fi colectate de către Ministerul Finanțelor sau Banca Provincială prin reduceri de impozite lunare din acțiunile lor, dar și din veniturile fiscale generale. Aceste reduceri de impozite din acțiunile administrațiilor locale au fost suspendate pentru aprilie, mai și iunie 2020, în cadrul procesului de luptă împotriva COVID-19. Totodată, în special s-au oferit finanțări suplimentare pentru municipalitățile debitoare.
• Croația – s-a acordat împrumut temporar de lichiditate (estimarea neoficială fiind de 250 de milioane EUR).
NALAS este o reţea de asociaţii ale autorităţilor locale din sud-estul Europei creată în vederea dezvoltării organizaţionale a acestora şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite membrilor. NALAS promovează procesul de descentralizare în cooperare cu administraţia centrală şi organizaţiile internaţionale, considerând că autonomia locală este un atribut-cheie al procesului de tranziţie ce afectează ţările din sud-estul Europei. NALAS iniţiază şi implementează iniţiative regionale pentru membrii săi şi susţine asociaţiile să devină reprezentanţi viabili ai autorităţilor locale în relaţia cu administraţia centrală. Congresul Autorităților Locale din Moldova este membru cu drepturi depline al NALAS.
Serviciul de Comunicare al CALM
Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2300
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 167
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 15
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1658
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1321
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33