2 Decembrie 2019 — Vadim Lelic a câștigat cel de-al patrulea mandat de primar al orașului Telenești. APL din Telenești are relații economice și culturale cu autorități și organizații din Israel, Franța, Polonia, România. Printre cele 37 de bune practici descrise în „Antologia bunelor practici ale autorităților publice locale din Republica Moldova" publicată la sfârșitul anului 2018 de către IDIS Viitorul, în cooperare cu Consiliul Europei, regiunea Orhei (raioanele Rezina, Orhei, Şoldăneşti şi Teleneşti) este prezentată cu două istorii şi ambele vizează autorităţile oraşului Teleneşti. Orașul Telenești este unul dintre puținele din Republica Moldova care are stație de epurare și sistem de canalizare funcționale.

Ce vă motivează să vă continuați activitatea în calitate de ales local?

Vadim Lelic: În cele trei mandate de primar am reușit foarte multe. Am adus proiecte de peste 100 de milioane de lei. Cu susținerea USAID și a Agenției de Dezvoltare Regională Centru am extins rețeaua de canalizare cu aproximativ 30 de km și am construit o stație de epurare în orașul Telenești. Ne-au vizitat patru primari din cele mai mari orașe din Republica Moldova, însoțiți de Ambasadorul Republicii Moldova în SUA, pentru a vedea cum funcționează stația noastră de epurare.

Cât de greu a fost să obțineți aceste finanțări?

Vadim Lelic: Greu este puțin spus. E o competiție acerbă între toate primăriile din Republica Moldova. Noi am elaborat proiectul tehnic cu susținerea Programului Națiunilor Unite și l-am depus la Agenția de Dezvoltare Centru, după care această Agenție împreună cu USAID au selectat orașul Telenești pentru că aveam tot setul de acte pregătit. A fost o investiție de 32 milioane de lei.

Ați reușit să realizați și alte obiective...

Vadim Lelic: Acum reparăm gimnaziul, grădinițele din localitate le-am renovat, am reabilitat în proporție de circa 100% drumurile care nu aveau asfalt, am construit și drumuri în variantă albă, există sistem de iluminat stradal, am renovat toate parcurile din localitate. Acum avem un proiect cu Fondul de Investiții Sociale, finanțat de GIZ, care presupune pavarea a 14 mii de metri de trotuar. Aproape toate cele mai importante probleme au fost soluționate. A rămas să extindem în câteva sectoare rețelele de canalizare. De asemenea, am construit un poligon de deșeuri și am extins serviciul de salubrizare în câteva localități vecine cu orașul, serviciul fiind creat de la zero iar acum funcționează bine.

Locuri de muncă sunt în Telenești?

Vadim Lelic: Acum un an am avut o investiție de circa un milion de dolari, bani cu care o companie turcă a reabilitat o clădire și astfel a fost deschisă o fabrică de tricotaj unde activează aproape 200 de persoane.

Din ceea ce îmi spuneți înțeleg că lucrurile se schimbă în orașele noastre, deși percepția generală este că Republica Moldova nu se dezvoltă...

Vadim Lelic: Nu este adevărat. Pot să vă spun că avem o problemă la angajarea în câmpul muncii, nu are cine lucra. Mi-am propus ca orașul Telenești să devină un pol de dezvoltare economic, deoarece noi putem să pregătim toată infrastructura: apă, canalizare, salubrizare, absolut tot, dar fără a avea locuri de muncă oamenii vor pleca din localitate. Iată de ce mi-am propus să construim la noi în oraș un parc industrial.

Spuneați că nu are cine lucra. Este din motiv că oamenii au plecat, salariile sunt mici sau nu vor să lucreze?

Vadim Lelic: Din toate aceste motive. Sunt și din cei care nu vor să lucreze.

Ce părere aveți despre activitatea Congresului Autorităților Locale din Moldova?

Vadim Lelic: Sunt primar din 2007, iar în 2010 am participat la fondarea CALM-ului. La scurt timp după lansarea acestei asociații am participat împreună cu Viorel Furdui la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), evenimentul a avut loc la București. Datorită CALM-ului, a faptului că s-a impus în fața guvernării au fost modificate un șir de legi. Descentralizarea Fondului Rutier este o mare binecuvântare pentru noi, primarii. În 2007 doar visam ca banii din Fondul Rutier să vină la administrațiile publice locale. Pentru reparația drumurilor bani nu prea se găseau. Era un paradox, trebuia să mergi în genunchi în fața unor politicieni pentru a-i ruga să-ți dea niște bani să repari un drum sau erai nevoit să vinzi un teren pentru a acoperi niște gropi. Toți banii din Fondul Rutier ajungeau la Chișinău și nimic nu venea în localități. Acum poți să planifici, cât de cât, pentru un an sau doi, ce drumuri vei repara în localitate.

Vă mulțumim!