1 Octombrie 2019 — Victoria Ivancioglo, coordonatoare în cadrul proiectului PNUD Migrație și Dezvoltare Locală (MIDL) a vorbit în cadrul unui interviu despre parteneriatul cu autoritățile locale ce are ca obiectiv implicarea diasporei în dezvoltarea localităților de baștină.

Recent la CALM a avut loc o sesiune de instruire pentru reprezentanții APL privind integrarea migrației în dezvoltarea locală...

Victoria Ivancioglo: PNUD împreună cu CALM promovează valorificarea potențialului migrației în dezvoltarea locală. La eveniment au participat reprezentanți ai administrațiilor publice locale interesați să preia acest model care a reușit să aibă succes încă în prima fază a proiectului nostru. Aceștia au avut ocazia să învețe cum poate fi implicată diaspora în dezvoltarea localităților natale, ținând cont de experiența pe care PNUD a pilotat-o în 38 de localități partenere.

Crearea unei asociații de băștinași este foarte importantă în acest proces...

Victoria Ivancioglo: Am reușit să dezvoltăm asociații cu implicarea atât a localnicilor, cât și a băștinașilor stabiliți în afara localității, dar care aveau un scop comun- de a se implica în dezvoltarea locală. Nu punem accent neapărat pe resurse financiare, este vorba de consultare, participare, idei de dezvoltare a localităților. Orice experiență este binevenită și ne-am convins că atunci când se cumulează aceste eforturi se pot obține rezultate frumoase.

Cât de ușor sau de greu se implică băștinașii care au plecat peste hotare în soluționarea unor probleme din localitățile lor natale?

Victoria Ivancioglo: Nu este ușor pentru că cei care s-au stabilit în afara țării au avut un motiv de a pleca. Totuși, pe lângă problemele și viața de zi cu zi pe care o au acolo, există dorul de casă. Când creăm asociații și îi invităm să se implice în dezvoltarea localității începem de la acțiuni mici. Odată ce se văd primele rezultate atunci sporește încrederea, dar și interesul. Totodată, este foarte important să existe transparență în ceea ce se face, să existe comunicare permanentă, nu doar atunci când se realizează un proiect sau când ne întâlnim. Comunicarea, în mod special cea din spațiul online, are un rol foarte important pentru că cei stabiliți în afara țării cunosc care sunt realitățile de acasă cu ajutorul resurselor online.

Care este rolul APL în acest proces?

Victoria Ivancioglo: Rolul APL este unul dintre cele mai importante. Când lansăm această inițiativă de creare a asociațiilor de băștinași ne propunem să rezolvăm unele probleme din comunitate, iar APL cunoaște cel mai bine care sunt realitățile din localitate. Procesul va fi durabil și vor fi acoperite nevoile locuitorilor doar având această colaborare între băștinași și APL.

Prezentați-ne câteva rezultate ale acestor colaborări dintre băștinașii de acasă, cei plecați, dar și autoritățile locale?

Victoria Ivancioglo: Avem mai multe experiențe frumoase și toate au fost posibile doar parcurgând mai multe etape, unele dintre ele fiind consultarea, informarea și comunicarea. Avem un proiect în localitatea Vorniceni, acolo s-a reușit mobilizarea diasporei, în parteneriat cu APL, pentru a procura un greder necesar pentru menținerea drumurilor din localitate. În satul Copceac, UTA Găgăuzia, cu ajutorul diasporei s-a reușit colectarea a peste 8 mii de dolari pentru a crea un azil pentru persoanele în etate și dezvoltarea unui serviciu de cantină socială. Sunt și alte proiecte privind renovarea drumurilor, a instituțiilor sociale. Problemele au fost identificate participativ, s-a ales soluționarea celor pe care comunitatea le-a votat ca prioritate.

Sunt și cazuri când se implică și băștinașii care au plecat dar nu mai au rude de gradul I în localitatea de baștină?

Victoria Ivancioglo: Da, deoarece această legătură cu baștina oricum se menține, iar asociațiile de băștinași asigură posibilitatea acestor persoane cointeresate să contribuie la prosperarea localității.

Câte localități reușiți să susțineți anual?

Victoria Ivancioglo: În faza a doua a proiectului lucrăm cu 35 de localități partenere, obiectivul fiind dezvoltarea oportunităților economice, iar partenerii de bază sunt administrațiile publice locale, cu implicarea diasporei. O altă componentă ține de consolidarea capacităților asociațiilor de băștinași, inclusiv prin posibilitatea de a gestiona un grant. Mai există un program de granturi pentru cei care sunt la început de cale dar vor să preia această experiență. Asociațiile care au o anumită experiență pot accesa 10 000 de dolari în baza principiului unu plus unu.

Care ar fi primele acțiuni ale celor din localitățile care nu au asociații de băștinași, dar care ar dori să dezvolte această relație cu diaspora?

Victoria Ivancioglo: Partenerul nostru este Congresul Autorităților Locale din Moldova care are deja experiență în promovarea acestui model și asigură cu informație necesară localitățile interesate. Avem și școala asociațiilor de băștinași unde anual lansăm apel pentru localități care doresc să creeze asemenea asociații, oferindu-le suport informațional, traininguri pe anumite domenii, etc.

Serviciul de Comunicare al CALM