3 Iulie 2019 — ”Executarea bugetelor locale pe primele 5 luni ale anului indică asupra unui deficit anual pentru plata salariilor de ordinul a 1,2 mld. Lei!”

Pe durata primelor 5 luni ale anului în bugetele locale au fost încasate venituri și finanțate cheltuieli în mărime de 6,5 mld. În raport cu datele pentru aceeași perioadă a anului precedent, veniturile au crescut cu 22,9%, pe când cheltuielile s-au majorat mai mult, cu 33,4%. Din categoria indicatorilor de venit, cea mai mare creștere a fost asigurată de ”Transferuri primite în cadrul bugetului public național” (+32,6%), consemnând o dependență și mai mare a bugetelor locale față de bugetul de stat. Încasările din impozite și taxe au crescut doar cu 2,4%.

La partea de cheltuieli, creșteri semnificative față de situația din perioada similară a anului trecut au fost înregistrate la 4 indicatori. Cei mai importanți dintre acești indicatori sunt cheltuielile de personal, care s-au majorat cu 1,1 mld. Lei., sau cu 39,1% și cheltuielile cu procurarea mijloacelor fixe, care au crescut cu 0,3 mld. Lei, sau cu 79,6%.

Evoluții similare sunt înregistrate și în executarea bugetului de stat, acolo unde la partea de venituri creșterea față de perioada similară a anului trecut a fost de 6,4%, pe când la partea de cheltuieli creșterea a fost 22,7%. În cazul bugetului de stat, indicatorul de cheltuieli care a înregistrat cea mai mare creștere este ”Transferuri acordate în cadrul bugetului public național”, implicit creșterea față de perioada similară a anului trecut este de ordinul a 1,9 mld. Lei, sau cu 23,6%.

Totuși, o imagine mai bună a evoluțiilor în plan bugetar din Republica Moldova în această perioadă ne poate oferi execuția pe primele cinci luni ale anului față de planul anual aprobat. În acest sens, atestăm următoarea situație: la bugetul de stat partea de venituri și cheltuieli este executată pe durata primelor 5 luni cu un deficit anual de peste 6 mld. Lei. Cele mai mari rețineri din categoria indicatorilor de venit sunt înregistrate la ”Impozite și taxe” – 3,4 mld. Lei, ”Granturi primite” – 1,6 mld. Lei și ”Alte venituri” – 1,2 mld. Lei. La indicatorii de cheltuieli reținerile anuale sunt similare, de ordinul a 6,1 mld. lei (3 mld. Lei la indicatorul ”Cheltuieli” și 3,1 mld. Lei la indicatorul ”Active nefinanciare”). În cazul bugetelor locale, veniturile anualizate sunt executate în scădere cu 0,5 mld. Lei, indicatorul ”Cheltuieli” înregistrează o creștere cu 0,3 mld. Lei, iar indicatorul ”Active nefinanciare” este în scădere cu 1,7 mld. Lei. Mărimea pozitivă a executării pe primele cinci luni ale anului la indicatorul ”Cheltuieli”, față de planul anual aprobat este determinată de executarea în creștere a cheltuielilor de personal. La acest indicator mărimea deficitului anual de resurse este de ordinul a 1,2 mld. Lei. Spre exemplu, în cazul bugetului de stat, valoarea anuală estimată de deficitului de resurse la acest indicator este de doar 0,1 mld. Lei.

Se impune a se menționa în acest sens că din suma de 0,65 mld. lei aprobate în bugetul de stat pe anul curent pentru implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar 0,35 mld. Lei au fost utilizate deja, iar alte 0,2 mld. Lei au fost redistribuite cu o altă destinație. Astfel, făcând abstracție de situații din alte bugete componente ale bugetului public național, deficitul neacoperit pentru plata salariilor în bugetele locale este, la moment, este de ordinul a 1,1 mld. lei.

Situația descrisă este consecința adoptării în ultimii ani a unor politici controversate, neconsultate și neacoperite financiar, în rezultatul cărora pe umerii APL au fost puse în mod unilateral obligații financiare fără acoperire adecvată. În acest sens, deși autoritățile locale sunt cel mai mare angajator în sectorul bugetar, competențele în domeniul salarizării sunt concentrate la nivel central. De altfel, nu doar domeniul salarizării este unul excesiv de centralizat, dar și alte domenii, precum cel fiscal-bugetar. În consecință, capacitatea APL în vederea identificării unor soluții pentru situații similare pe cont propriu, este extrem de limitată.

Solicităm imperativ autorităților centrale să analizeze situația creată și să identifice în termeni restrânși mijloace financiare necesare în vederea neadmiterii restanțelor la plata salariilor în cadrul APL. Totodată, în perioada următoare și în regim de urgență, este necesar de a implementa mai multe acțiuni concrete de descentralizare financiară și consolidarea a bazei financiare locale, propuse de CALM și prevăzute în programul de guvernare. Măsuri care ar putea asigura o mai mare sustenabilitate a sistemului de finanțe locale și crește esențial veniturile proprii ale bugetelor locale.

Serviciul de comunicare CALM