Nume
Parola
Vizualizări: 2390
Doar reformarea constituţională poate stăvili criza politică din Republica Moldova
13 Noiembrie 2009 — Reforma constituţională reprezintă unica modalitate de a readuce în albia normalităţii situaţia social-politică din ţară, bulversată de iminenţa unui scrutin anticipat, constată un studiu al IDIS „Viitorul”, lansat azi, 13 noiembrie 2009, la o dezbatere publică. Reforma constituţională ar trebui să înlăture carenţele, normele formulate neclar, cu dublu înţeles, mecanismele prost gândite, care provoacă confuzie şi prejudiciază dezvoltarea democraţiei. Profesorul Victor Popa, autorul studiului, recomandă iniţierea unui referendum, ca modalitate de adoptare a unei noi Constituţii. Popa mai sugerează modificarea Codului electoral, astfel încât o hotărâre supusă referendumului să fie aprobată, dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea.

„Criza politică care s-a declanşat în prezent în Republica Moldova este o consecinţă a dezvoltării constituţionale nechibzuite. Deseori, unii foşti înalţi demnitari de stat şi-au permis să interpreteze frivol normele constituţionale. În situaţia în care Curtea Constituţională, care este garantul supremaţiei Constituţiei, admite şi stimulează încălcarea acesteia, provocând instabilitate politică în stat, despre ce normalitate constituţională mai poate fi vorba?”, se întreabă Prof. Victor Popa, autorul studiului IDIS „Reforma constituţională: imperativ al timpului”. Popa aminteşte în acest context de validarea mandatului de deputat al Şefului statului de către Curtea Constituţională, deşi Constituţia prevede cu multă claritate că funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.

Adoptarea unei noi Constituţii este necesară din motivul că Legea supremă actuală are un caracter provizoriu, este de părere profesorul Victor Popa: „Ea a fost adoptată de către un Parlament care nu a avut împuternicire directă de la popor pentru a adopta o Constituţie şi nu a fost supusă nici ratificării populare de către deţinătorul puterii.”

Necesitatea adoptării unei noi Constituţii mai rezultă din înseşi normele sale confuze, care lasă loc interpretărilor, subliniază Victor Popa. Mai mult, Legea supremă nu prevede mecanisme de depăşire a situaţiilor dificile, cum ar fi cazul în care parlamentarii nu ajung la un consens privind alegerea Preşedintelui, explică Popa: „De aici uşor se declanşează dizolvări de Parlament şi alegeri anticipate, ceea ce duce la instabilitate politică şi economică, prejudicii materiale şi morale aduse membrilor societăţii”.

Există două modalităţi de modificare, adoptare a Constituţiei, constată profesorul Victor Popa: adoptarea unei Legi cu privire la modificarea Constituţiei, cu votul a 2/3 din deputaţi sau iniţierea unui referendum. Tot Victor Popa afirmă însă că „a găsi un consens a 2/3 din deputaţi, în configuraţia actuală a Legislativului, este practic imposibil”.

Autorul studiului sugerează adoptarea unei noi Constituţii printr-un referendum şi modificarea Codului Electoral, astfel încât o hotărâre supusă unui referendum să fie aprobată, dacă pentru ea au votat majoritatea celor care şi-au exprimat opţiunea. Numai ratificarea Constituţiei printr-un referendum îi conferă acesteia statutul de Lege supremă, având la bază manifestarea voinţei poporului, conchide Victor Popa de la IDIS „Viitorul”.
La elaborarea proiectului pentru noua Constituţie trebuie să participe mediul academic şi asociativ. Deoarece Republica Moldovă aspiră spre integrare europeană, noua Constituţie trebuie să corespundă standardelor UE.