22 Octombrie 2016 — Noua tentativă de plafonare a taxelor locale încalcă flagrant prevederile autonomiei locale și Constituția. Este declarația făcută de reprezentanții Congresului Autorităților Locale (CALM) în cadrul unor discuții la Ministerul Finanțelor. Astfel, primarii s-au arătat profund indignați de modificările la politica bugetar-fiscală pentru anul 2017, care prevăd cote pentru taxele locale. Potrivit lor, în condiții de criză și așa profundă, primăriile vor ajunge la sapă de lemn, în lipsa pârghiilor de suplinire a bugetelor locale.

VIOREL FURDUI, DIRECTOR EXECUTIV CALM: ” Noi pledăm pentru descentralizare și în domeniul economic, astfel încât APL să poată contribui la dezvoltarea business-ului prin aplicarea politicilor proprii, nu celor dominate de stat, cu viziuni uniforme, care nu sunt ajustate la realitățile din teritoriu! Ținând cont de nivelul la care am ajuns, plafonarea nu e nimic altceva decât o profundă încălcare a principiilor autonomiei locale. Dacă nu aveți încredere în expertiza noastră, acest lucru îl spune foarte clar Curtea Constituțională, care spune clar că nicidecum nu pot fi admise limite, plafoane!”

Edilii solicită, în regim de urgență, inițierea unor discuții în format îngust, pe fiecare compartiment în parte, astfel încât fiecare dintre părțile implicate să-și poată expune punctul de vedere. În context, directorul executiv CALM a reiterat că reprezentanții APL sunt cei mai interesați de faptul ca agenții economici să beneficieze de condiții bune, care să-i determine să-și dezvolte afacerea. Totodată, Furdui a ținut să demonteze mitul că APL ar stabili taxe mari și insuportabile pentru oamenii de afaceri, calificând aceste declarații drept simple insinuări care nu corespund adevărului: ”APL este unul dintre cei mai importanți și fideli parteneri ai Ministerului Finanțelor, în aspectul susținerii dialogului cu FMI, necesității creșterii veniturilor. Dvs. tratați APL în baza unor acte ocazionale, izolate, ca pe un impediment pentru business-ul local, dar nu este o percepție corectă. Noi ne-am ciocnit cu acest lucru cu trei ani în urmă, dar, până la urmă, în afară de câteva situații irelevante, nu ni se aduceau exemple clare în care APL ar fi pus presiune. Credeți că se găsește un primar rațional care să alunge oamenii de afaceri, cine să își taie singur creanga de sub picioare? Noi pledăm pentru descentralizare și în domeniul economic, astfel încât APL să poată contribui la dezvoltarea business-ului prin aplicarea politicilor proprii, nu celor dominate de stat, cu viziuni uniforme, care nu sunt ajustate la realitățile din teritoriu. Nu poți, fiind în capitală, să aplici o regulă pentru toți. Sunt foarte mulți factori care deosebesc o localitate de alta – suprafață, numărul de agenți economici, potențialul comercial. Prin aplicarea limitelor, a plafonării, legi mâinile APL. De ce nu am permite APL să aplice politicile proprii? Noi, de 25 de ani, nu avem astfel de politici – toate strategiile noastre prevăd dezvoltarea economică, dar economia de la asta știm unde se duce – tot în jos și în jos. Aici e o mare problemă și trebuie să o conștientizăm. Un alt aspect – noi avem nevoie de un format de discuții normal, specializat, ca să putem discuta tehnic, metodic , ca fiecare problemă să fie dezbătută în detaliu, să ne expunem toate argumentele și să identificăm soluții. Consider că în 90 la sută din situații poate fi găsit un consens. Cât privește plafonarea – noi înțelegem foarte bine presiunea pe care o exercită business-ul mare, dar nu sunt sigur că pentru ei acest aspect este o problemă. Aș vrea să dispunem de o analiză cât de mare este această presiune și dacă este anume așa și în ce măsură mediul de afaceri se simte amenințat de taxele locale, comparativ cu alte probleme. Aici sunt două probleme de fond peste care noi nu putem păși. Dvs. propuneți cote, dar, de fapt, vă propuneți un lucru imposibil. Situația este atât de diversă în teritoriu că orice plafoane ați pune ele nu vor fi corecte. Republica Moldova a atins un nivel de dezvoltare a principiilor autonomiei locale. Noi avem atâtea discuții, atâtea legi, suntem atât de departe în comparație cu vecinii noștri. La nivel de mentalitate, de legislație am evoluat mult. Doar că noi nu avem continuitate și nu respectăm până la capăt acest concept. Ținând cont de nivelul la care am ajuns, plafonarea nu e nimic altceva decât o profundă încălcare a principiilor autonomiei locale. Dacă nu aveți încredere în expertiza noastră, acest lucru îl spune foarte clar Curtea Constituțională, care spune clar că nicidecum nu pot fi admise limite, plafoane. Nu înțeleg, de ce atâtea discuții? Hai, mai bine să stabilim foarte clar principiile și criteriile, pentru că aceasta este constituțional. Dar acum suntem aruncați cu un pas înapoi, iarăși inițiem discuții, iarăși creștem tensiunea.”

De cealaltă parte, reprezentanții ministerului declară agenţii economici, asociaţiile şi patronatele în anumite domenii s-au arătat nemulțumiți de caracterul abuziv şi imprevizibil al deciziilor autorităţilor publice locale privind aplicarea taxelor locale. În context, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a menționat că sunt plângeri de la câteva asociații de business, care au constatat presiuni din partea APL în cazul membrilor lor: ”Chiar și dacă sunt niște cazuri izolate, este un semnal pentru ceilalți oameni de afaceri. Scopul lor e să facă bani și nu vor investi dacă nu le convin regulile de joc. Noi trebuie să oferim mediului de afaceri previzibilitate. Dacă ne referim la normele propuse în Codul Fiscal, noi am încercat să facem o analiză cât va avea de pierdut o autoritate locală și am ajuns la concluzia că acele norme care vizează majorarea cotei la impozitul pe bunuri imobiliare, pragul pentru persoanele fizice, evaluarea și calcularea gospodăriilor țărănești, anularea scutirilor – depășesc net acele pierderi pe care le-ar fi avut în cazul implementării acestor norme. Dacă ajungem la concluzia că există anumite cote pe care Ministerul Finanțelor trebuie să le revizuiască, noi suntem de acord să discutăm la acest subiect. Pe de o parte, aceste cote ar putea să vă diminueze veniturile, dar pe de altă parte ele oferă agenților economici posibilitatea să-și planifice activitățile în localități.”

Edilii care au participat la discuții au enumerat mai multe deficiențe ale documentului. Aceștia au reiterat că, întâi și-ntâi, e în interesul APL să mențină relații corecte cu agenții economici, astfel încât aceștia să fie interesați să activeze în localitate, iar bugetul local să aibă doar de câștigat, respectiv cetățenii.

GHEORGHE RĂILEANU, PRIMAR DE CIMIȘLIA: ” În loc să micşoreze povara lor din contul altor contribuiţii pe care sunt obligaţi să le achite, de exemplu fondul pentru pensionare, asigurarea medicală, care sunt foarte mari, ei au decis să-i ducă de nas cu o bombonică, să le arate că, adică, noi va susţinem şi o fac pe contul APL!”

”Implicarea autorităţilor centrale în problema taxelor locale încalcă principiile autonomiei locale şi dacă nu se respectă principiile de bază ale funcţionării autorităţilor publice, atunci nici nu prea avem ce aștepta în privinţa modernizării, dezvoltării ţării. Rămânem o ţară în care se guvernează fără respectarea legislaţiei şi a transparenţei actului de guvernare, caracteristică esenţială a unei societăţi democratice. Cred că cei care au elaborat şi vor să impună această plafonare înţeleg perfect că ceea ce fac nu este corect din punct de vedere legal, dar încearcă sa se “joace” cu antreprenorii din ţară. În loc să micşoreze povara lor din contul altor contribuiţii pe care sunt obligaţi să le achite, de exemplu fondul pentru pensionare, asigurarea medicală, care sunt foarte mari, ei au decis să-i ducă de nas cu o bombonică, să le arate că, adică, noi va susţinem şi o fac pe contul APL. Problema principală este că, în mod normal, banii care se adună din contribuţiile cetăţenilor se împarte în mod echitabil între administraţia publică centrală, mediul de afaceri sau economia reală, administraţia publică locală, sindicatele, fondurile de pensionare. La noi în ţara administraţia centrală ia aproape totul şi din ce a mai rămas la autorităţile publice locale şi de acolo vrea să mai ia ceva. Ca și mulţi din colegii mei, cred că cineva face lobby pentru nişte interese care se leagă, după părerea mea, de afacerile cu combustibil, jocurile de noroc, sunt domenii în care se rulează sume mai mari de bani şi veniturile sunt mai consistente şi, în consecinţă, taxe mai mari. Dacă se plafonează taxele locale se va ajunge ca întreprinzătorii mici şi mijlocii să plătească aceleaşi taxe ca antreprenorii mari. În prezent, un întreprinzător mic plăteşte cam 1000-1500 de lei taxe locale, dacă plafonarea va fi la 10.000, cel care trebuie să plătească 100.000 sau 70.000, pentru că sunt unii care au suprafeţe comerciale foarte mari, chiar enorme, va ieşi că plăteşte la fel ca proprietarul unui magazin foarte mic. Va fi o inechitate faţă de întreprinzătorii mici şi mijlocii. Ei sunt cei care vor fi discriminaţi. Statul declară că susţine întreprinzătorii mici şi mijlocii, dar, de fapt, loveşte direct în ei, protejând marii întreprinzători, magazinele comerciale mari, companiile petroliere şi creând astfel condiţiile perfecte pentru o concurenţă neloială şi nesănătoasă în mediul economic local. Taxele aplicate companiilor petroliere sunt mai mari. O benzinărie, spre exemplu, plăteşte 40.000, dacă comercializează şi gaz, taxa se ridică la 50.000. Până acum s-au conformat fără să crâcnească. Dar se pare că există nişte interese în aceste firme petroliere. Se pare că firmele care au ca obiect de activitate desfacerea produselor petroliere au un lobby puternic.

CC a dat verdictul şi în partea constatatoare se face clar referire la principiile de bază ale autonomiei locale, că este un drept al APL şi argumentele cu care vin autorităţile centrale în favoarea plafonării sunt absolut nejustificate, pentru că primarii sunt primii care au interesul să dezvolte mediul local de afaceri şi să creeze condiţii favorabile pentru înflorirea acestuia. Totodată, orice taxă, orice impozit are un scop de regularizare a mediului de afaceri, de a stimula sau tempera unele sectoare. Taxele locale sunt folosite de APL ca un instrument pentru a atinge nişte scopuri economice concrete pentru dezvoltarea localităţii şi acum practic ni se ia acest instrument.

O să organizăm proteste, apoi o acţiune la CC. Cred că trebuie să informăm şi autorităţile europene care ne susţin şi care alocă foarte mulţi bani pentru întărirea administraţiei publice centrale. Trebuie să ne adresăm şi la donatori, la ambasadorii statelor care susţin RM. ”

ALEXANDRU BOTNARI, PRIMAR DE HÂNCEȘTI: ” Primarii au rămas împinși la perete: impozit rutier – nu avem , sa astupăm o groapă – nu avem cu ce. Ce să mai vorbim despre amenajarea teritoriului, în situația în care ne revin din plafonări doar puțin peste 200 de mii?”

”Probleme sunt, dar încercarea de a plafona taxele locale tensionează situația din APL. Astăzi un primar, un consiliu local se gândește unde, ce să facă ca să aibă venituri locale. Cabinetele medicale, birourile notariale nu plătesc nicio taxă locală, deși prestează servicii cu sume mari de bani. S/au construit frigidere din granturi externe, se deschid întreprinderi de textile, activităţi independente de comerţ, dar nu se plătesc taxe locale. Luați în considerație unde duce cetățeanul banul și din banul respectiv să revină și ceva autorităților publice locale. Și atunci o să dispară multe aspecte negative. De exemplu, taxele impuse pentru benzinării și cazinouri – impunerea acestora nu i-a alungat pe agenții economi din Hâncești, cum erau șapte, și acum sunt șapte. Pe de altă parte, o benzinărie dintr-un sat cum poate plăti 80 de mii de lei? De aceea, toate lucrurile trebuie cântărite, analizate. Autoritățile locale sunt cele mai interesate în atragerea de investiții, deschiderea locurilor de muncă și ca mediul de afaceri sa vină în localitățile respective și să se simtă confortabil. Sunt niște lucruri foarte clare și evidente. De aceea, în majoritatea covârșitoare a autorităților locale, deciziile privind taxele locale sunt adoptate ținându-se cont de posibilitățile antreprenorilor și în colaborare cu ei. Avem multe lucruri care nici nu se regăsesc în plafon. Primarii au rămas împinși la perete: impozit rutier – nu avem , sa astupăm o groapă – nu avem cu ce. Ce să mai vorbim despre amenajarea teritoriului, în situația în care ne revin din plafonări doar puțin peste 200 de mii?”

CONSTANTIN COJOCARU, PRIMAR DE EDINEȚ: ” Taxele nu le pune primarul, ci sunt stabilite de toate forţele politice din teritoriu şi cred că niciun partid politic teafăr la minte, care analizează lucrurile, nu-şi va permite niciodată să pună pe cineva în dificultate. Cei direct protejaţi de plafonare sunt agenţii economici mari, iar cei mici vor puşi în situaţia să plătească taxe la nivelul celor mari!”

”Cred că este o încercare a marilor agenţi economici, care deţin spaţii comerciale mari, a marilor distribuitori de produse petroliere şi proprietari ai unor reţele de staţii de alimentare cu combustibil de a influenţa anumiţi membri ai guvernului, care, direct sau indirect, caută să promoveze iniţiativa privind plafonarea taxelor locale. Curtea Constituţională a decis în acest sens şi consider că orice încercare de acest gen din partea unui ministru, a unui sau altui funcţionar de nivel central, nu este altceva decât un atentat la drepturile APL. CALM nu va permite să se întâmple acest lucru, pentru că şi atunci când s-au plafonat prima dată taxele noi ne-am exprimat şi expus opiniile foarte hotărât, am organizat şi un protest în Piaţa Marii Adunări Naționale. Plafonarea taxelor atentează direct la bugetele APL de nivelul întâi. În pofida afirmaţiilor celor care încearcă sa-i protejeze pe agenţii economici mari, nu cred că taxa locală afectează atât de mult sau pronunţat pe un agent economic sau altul, pentru că taxa locală prin definiţie înseamnă dezvoltare locală, iar fiecare agent economic conștientizează acest lucru. Cuantumul taxelor este diferenţiat şi se stabileşte după anumite criterii: după amplasare, dacă agentul economic deţine până la 20 m2, până la 100m2 sau 1000m2, Nimeni nu cunoaște mai bine situaţia în teritoriu decât consilierii locali, pentru că taxele nu le pune primarul, taxele sunt stabilite de toate forţele politice care le votează în teritoriu şi cred că nici un partid politic teafăr la minte, care analizează lucrurile, nu-şi va permite niciodată să pună pe cineva în dificultate. Cei direct protejaţi de plafonare sunt agenţii economici mari, iar cei mici vor puşi în situaţia să plătească taxe la nivelul celor mari.

Pot să va vorbesc despre ceea se întâmplă în cadrul primăriei din Edineţ, unde odată la 4-5 ani sunt revăzute taxele, practic cu rata de creştere a inflaţiei şi nu mai mult de 15-20 %. Majorăm, dar nu foarte mult, căci înţelegem foarte bine că nu-i putem “îngropa” pe agenţii economici, cu atât mai mult că niciun ministru nu a menţionat vreun agent economic căruia sa-i fi fost lezat vreun drept.

Dacă nu găsim o cale de comunicare şi înțelegere la guvern o să recurgem fără doar şi poate la arbitrajul Curţii Constituţionale.”

NICOLAE TUDOREANU, PRIMAR DE FEȘTELIȚA:” Sunt atâtea probleme la nivelul central că dacă s-ar ocupa doar cu rezolvarea şi soluţionarea acestora ar avea de lucru pentru100 de ani înainte. Problema este că, fiind restanţieri la strategia de descentralizare, uite că au găsit un fleac, o chichiţă, prin care încearcă să sustragă atenţia de la lucruri mult mai importante ce ţin de descentralizare!”

”Povestea cu plafonarea este, de fapt, o tactică birocratică. Pentru că nimeni nu a aplicat exagerat taxele locale. Dezbaterile pe tema plafonării s-au iniţiat, părerea mea, doar pentru a distrage de la problemele importante cu care se confrunta APL şi a ne pierde timpul cu discuţii inutile. Nu e treaba ministerului să facă calcule când e vorba de taxe locale, care prin natura şi specificul lor exclud din start intervenţia autorităţilor centrale în ceea ce priveşte aplicarea şi administrarea lor. Autorităţile centrale nu trebuie să consume efort şi să-şi bată capul de autorităţile locale, pentru că au alte treburi mult mai importante. Modul în care operează şi acţionează ministerul ne împinge spre o arhicentralizare doar ca să arate că ei, funcţionarii de la minister, sunt specialiştii. Această plafonare contravine nu numai deciziei Curţii Constituţionale, ci şi principiilor Cărţii Europene pentru Autonomie Locală. Dreptul de a gestiona taxele locale ţine de APL, iar autorităţile centrale nu ar trebui să piardă timpul şi resursele ca să facă calcule şi simulări. Pentru cine le fac? Sunt atâtea probleme la nivelul central că dacă s-ar ocupa doar cu rezolvarea şi soluţionarea acestora ar avea de lucru pentru100 de ani înainte. Problema este că, fiind restanţieri la strategia de descentralizare, uite că au găsit un fleac, o chichiţă, prin care încearcă să sustragă atenţia de la lucruri mult mai importante ce ţin de descentralizare.

Această inițiativă nu afectează doar activitatea APL, ci și imaginea Republicii Moldova în raport cu reformele, angajamentele pe care şi le-a asumat conducerea ţării în prezenţa primului ministru şi al reprezentanţilor puterilor regionale. Guvernul Republicii Moldova şi-a asumat în scris că va continua procesul de descentralizare, că nu se va implica în procesul de dirijare a problemelor ce ţin de baza fiscală locală. Aici e buba. Exista un vacuum între ceea ce şi-au asumat liderii naţionali şi şefii instituţiilor administrative centrale.

Riscurile şi probleme cu care s-ar confrunta mediul de afaceri legat de taxele locale să fie lăsate pe seama politicienilor locali, pentru că de aici reiese autonomia locală: în cazul în care se exagerează în privinţa aplicării taxelor la bugetul local, consiliile locale nu vor întruni voturile necesare pentru promovarea lor, pentru că în majoritatea lor membrii consiliilor sunt şi agenţi economici. Sunt doar câteva interese ce ţin de staţiile PECO şi jocurile de noroc. Problema referitoare la taxele locale nu ţine de competenţa APC. De ce îşi pierd vremea? Au atâtea chestii şi au atâtea rezerve pentru a aduce bani la nivel central. Noi cât de cât avem o autonomie locală. Legislaţia naţională prevede că aplicarea taxelor locale tine exclusiv de competenţa APL şi autorităţile centrale n-ar trebui să-şi consume energia făcând munca noastră, făcând ”acte de caritate” pentru APL de care nimeni nu are nevoie şi care mai mult încurcă lucrurile.

Este Carta Europeană a Autonomiei Locale. În cazul în care legile naţionale se bat cap în cap se ţine cont şi se iau ca bază angajamentele internaţionale. Şi dacă, prin definiţie, taxele locale sunt impozite locale, atunci în mod automat şi incontestabil sunt de competenţa APL, atât în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a cuantumului, facilităţilor, scutirilor, cât şi a modului de colectare şi gestionare a acestora. Avem probleme cu facilităţile legate de impozitele proprii care reduc de la an la an bazele fiscale şi nicio autoritate nu-şi bate capul de asta. Direcţia Politici de la Ministerul Finanţelor, care nu recunosc facilităţile de la nivel central, reduc de la an la an baza de venituri proprii, nemaivorbind de taxele locale care nu fac parte din veniturile fiscale. Sunt foarte încurcate lucrurile!”

VIOREL DANDARA, VICEPRIMAR DE ORHEI: ” Vreau să fac referință la decizia Curții Constituționale. Eu nu înțeleg, pentru ce mai discutăm dacă această plafonare vine în contradicție cu principiile autonomiei locale? Este neconstituțional să iei de la APL competența constituțională de a stabili cuantumul taxelor locale. Autoritățile central trebuie să stabilească doar regulile de joc!”

”Trebuie să discutăm constructiv, dar ceea ce se întâmplă până acum denotă că nu avem un dialog consistent. Dacă toți vorbim, ne expunem punctual de vedere, dar cineva doar decide, nu cred că e schema potrivită. Din păcate, statul nu poate altfel, dar haideți să o aducem la o limită rezonabilă. Toți cunoașteți despre proiectul investițional pe care-l avem la Orhei, este un exemplu de investiții serioase. Vreau să vă zic că, mai mult de un an de zile au durat negocierile. Vreau să menționez că niciodată nimeni nu a menționat necesitatea de a avea o previziune oarecare, în pofida faptului că taxa pentru amenajarea teritoriului la Orhei este de 140 de lei, pe când la Chișinău e de 120 de lei. Pe de o parte, ar fi bine ca să existe plafonarea aceasta de 120 de lei, dar noi nu putem compara capitala cu localitățile mai mici. Deja de ani de zile taxa e neschimbată și ea nu influențează business-ul. Dacă e să ne referim la taxa pentru amenajarea teritoriului, la Chișinău poate fi și 80 de lei, pentru că aici e concentrate practice tot business-ul din Moldova. Am încercat să găsesc o limită rezonabilă, am încercat să găsesc, în calitate de specialist, câteva criterii, dar nu mi-a reușit. E foarte complicat și oricât de tare v-ați strădui, n-o să găsiți un nivel rezonabil, pentru că fiecare localitate are specificul său. Vreau să fac referință la decizia Curții Constituționale. Eu nu înțeleg, pentru ce mai discutăm dacă această plafonare vine în contradicție cu principiile autonomiei locale? Este neconstituțional să iei de la APL competența constituțională de a stabili cuantumul taxelor locale. Autoritățile central trebuie să stabilească doar regulile de joc!”

VALENTINA CASIAN, PRIMAR DE STRĂȘENI: ” Această discuție este inutilă, deoarece este în afara cadrului legal. Și noi nu vom ceda presiunilor, care se exercită la nivel local. Noi am fost aleși direct de popor, noi ne fundamentăm activitățile pe lege și în interesul oamenilor, nu a unor cercuri înguste!”

”Taxele nu sunt stabilite în mod autoritar de către primar, dar de către consiliul local, care are o reprezentare amplă. Credeți-mă, nimeni nu are interesul să suprime business-ul, ba dimpotrivă. În Strășeni sunt două zone economic libere și niciun investitor, niciun rezidenți, acestor investitori doar ca să-I atragem în localitatea noastră. În bugetul local, taxele ocupă trei la sută. Dacă avem competențe, atunci trebuie să se ridice la un alt nivel financiar. Nu putem, în calitate de administrator ai acestor localități, să ne exercităm atribuțiile. Aceeași taxa pentru posesorii unităților de transport, care nu este la nivel local, dar bătăile de cap cu șoferii noi le avem. Această discuție este inutilă, deoarece este în afara cadrului legal. Și noi nu vom ceda presiunilor, care se exercită la nivel local. Noi am fost aleși direct de popor, noi ne fundamentăm activitățile pe lege și în interesul oamenilor. Decizia de plafonare este, din start, ilegală, pentru că, așa cum au menționat colegii mei, nu e în spiritual autonomiei locale și vine în contradicție cu hotărârea Curții Constituționale!”

Amintim că, Ministerul Finanţelor a lansat la 5 august 2016 consultarea publică privind proiectul de lege cu privire la realizarea politicii fiscale şi vamale pentru 2017. Proiectul prevede plafonarea taxelor locale, fapt criticat de CALM și care vine în contradicție crasă cu principiile autonomiei și descentralizării locale.