14 Februarie 2012 — IDIS „Viitorul” a organizat dezbateri cu publicul din Bălţi şi Cahul pe subiectul liberalizării regimului de vize cu UE, pentru a lua pulsul aşteptărilor şi îngrijorărilor la nivel local. Dezbaterile au debutat cu prezentarea studiului „Moldova pe calea liberalizării regimului de vize cu UE: un inventar al realizărilor şi eşecurilor”, semnat de expertul politic Leonid Litra.

La Bălţi evenimentul a avut loc joi, 9 februarie 2012, în sala de conferinţe a Hotelului Bălţi. La Cahul dezbaterea s-a desfăşurat luni, 13 februarie 2012, în sala de lectură „Grigore Vieru" a Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu”. La Bălţi dezbaterea a fost organizată în parteneriat cu agenţia de ştiri DECA-press, iar la Cahul – cu   Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu”.

La prezentarea studiului IDIS au participat reprezentanţi ai mediului academic şi asociativ din regiune, jurnalişti şi lideri de opinie. IDIS insistă pe organizarea dezbaterilor la nivel local pe subiect de interes public pentru a vedea în ce măsură reuşesc autorităţile să comunice eficient cu toţi cetăţenii Republicii Moldova despre deciziile pe care le iau şi felul cum acestea afectează populaţia.

„Scopul organizării dezbaterilor atât în Chişinău, cât şi în Bălţi şi Cahul, este de a informa cetăţenii despre procesul de liberalizare a regimului de vize, de a crea spijin public pentru reformele necesare de a fi implementate, pentru a pune «presiune» asupra Guvernului de a face un efort sporit pe dosarele unde Republica Moldova are restanţe”, relatează directorul adjunct al IDIS „Viitorul”, politologul Leonid Litra.

Dezbaterile au oferit prilejul participanţilor de a-şi exprima opinia despre termenul când vom beneficia de un regim liberalizat de vize cu UE, insistând pe principalele provocări:

„Este adevărat că problema liberalizării regimului de vize cu UE nu ţine de competenţa instituţiilor din exterior, un factor important în rezolvarea acestei probleme fiind contextul politic de la noi. Dacă statul şi-a luat acest angajament şi nu îl respectă, înseamnă ca organele de stat nu sunt competitive.” (Vlad Ghiţu, director, Centrul Pro-Europa)

„Problema protecţiei datelor cu caracter personal în Republica Moldova există şi din păcate legea continuă să fie încălcată chiar de către administraţia publică locală, care cere de la noi informaţii fără a prezenta argumente de întrebuinţare ale acestor date. Prin urmare, s-ar putea ca aceste date personale să fie folosite în scopuri meschine.” (Cecilia Graur, şef secţie, Serviciul de Documentare şi Evidenţă a Populaţiei, Bălţi)

„Cred că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene îşi face foarte bine treaba. Din păcate, nu doar de asta depinde succesul demersului de liberalizare a regimului de vize cu UE. Care ar fi însă avantajele acestui demers pentru cetăţeni, ţinând cont de costurile paşaportului biometric, de transport, asigurare medicală? Este o întrebare la care oamenii aşteaptă un răspuns.” (Sergiu Cornea, prorector pentru activitatea ştiinţifică şi relaţii internaţionale, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul)

„Când se discută despre adoptarea legii antidiscriminare, se discută ca despre o sperietoare, fără a se duce argumente. Lumea nu a citit proiectul de lege, dar se dă cu părerea, ceea ce nu miroase prea bine. Cert este că aceasta este o condiţie asumată faţă de partenerii europeni şi proiectul de lege vizează şi alte categorii de populaţie care sunt marginalizate, inclusiv persoanele cu dizabilităţi.” (Vitalie Ponomariov, preşedinte, Asociaţia pentru Combaterea Izolării Informaţionale „Ecou”)

Studiul IDIS, prezentat în premieră la Chişinău pe 7 februarie 2012, analizează progresele şi lacunele înregistrate pe fiecare din cele patru blocuri ale Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE: (1) Securitatea Documentelor, 2) Migraţia ilegală, (3) Ordinea publică şi securitatea, (4) Relaţiile externe şi drepturile fundamentale. Autorul insistă în special pe combaterea corupţiei, reforma structurilor de forţă, respectarea drepturilor minorităţilor, în calitate de principale îngrijorări legate de Republica Moldova.

Cercetarea a fost elaborată ca parte integrantă a proiectului „Pavând drumul către circulaţia fără vize între statele Parteneriatului Estic şi cele ale UE”. Iniţiativa este implementată de către PASOS (Policy Association for an Open Society), cu sprijinul financiar oferit de către Iniţiativa pentru Guvernare Locală şi Reforma Serviciului Public (LGI) a Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă (OSF).

Tot în cadrul acestui proiect, în martie 2011 au fost lansate portaluri cu genericul „novisa”, urmate de extensia naţională (novisa.md pentru Republica Moldova) pentru toate ţările incluse în PE, şi site-ul comun www.novisa.eu. Platformele on-line, pe lângă rapoarte oficiale şi studii alternative ale experţilor non-guvernamentali, oferă ştiri la zi despre progresele înregistrate, insistând pe acele deficienţe care necesită tratament urgent.