1 Aprilie 2010 — În 2010, confruntările dintre grupurile politice concurente se vor accentua, ca urmare a certitudinii de a stabili data alegerilor anticipate. Autorităţile RM sunt vulnerabile la situaţii de criză, pe care preferă să le gestioneze post-factum, în cel mai bun caz, în loc de a le preveni şi anticipa. Există mai multe surse de tensiuni şi conflicte latente la care ar trebui să se concentreze autorităţile centrale: ordinea publică, radicalizarea unor grupuri politice pe plan naţional sau regional, scumpirile de preţuri la produsele de primă necesitate, dar şi situaţia generală a pieţei audiovizualului. Toate acestea creează motive de alertă pentru stabilitatea internă în Republica Moldova. Acestea sunt primele concluzii ale celei de-a doua ediţii (ianuarie – martie, 2010) a Raportului de prevenire a crizelor, prezentat azi, 1 aprilie 2010, la IDIS „Viitorul”.

Raportul de prevenire a crizelor reprezintă un produs trimestrial al IDIS „Viitorul”, finanţat de the National Endowment for Democracy (NED), acoperind câteva subiecte sensibile, ce conturează un potenţial major de riscuri pentru securitatea şi ordinea de drept a Republicii Moldova.

Politic. Transferul „greoi” de putere către Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a creat anumite deficienţe în îndeplinirea priorităţilor anunţate anterior în programul de guvernare, constată Igor Munteanu în studiul său, intitulat „Partidele politice în 2010: între Scila şi Caribda”. Anume indecizia şi diferenţele tot mai vizibile dintre liderii celor patru componente ale AIE au alimentat o anumită indecizie a publicului, dar şi a partenerilor europeni, asupra reformei constituţionale pentru Republica Moldova, este de părere directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu: „Cu toate argumentele pro şi contra expuse deja în diverse dezbateri pe acest subiect, argumentele Comisiei de la Veneţia cântăresc greu în acest moment pe talerele ţinute de guvernarea liberal-democrată, care nu-şi poate permite riscul de a obţine aprobarea unei noi Constituţii cu preţul arderii podurilor în raport cu instituţiile politice europene”.

Există şi alte chestiuni arhi-sensibile pentru partidele politice, care au condiţionat intenţiile de amendare ale Codului Electoral cu amendamente concrete. Între timp, aşteptările faţă de aceste propuneri rămân destul de împărţite, subliniază Igor Munteanu: „Dacă partidele se arată interesate de pragul electoral, eliminarea interdicţiei la formarea blocurilor electorale, sau chiar absorbirea votului din străinătate, societatea civilă pare să fie mult mai preocupată de transparenţa finanţărilor politice, reflectarea în mass-media a campaniilor electorale, utilizarea resurselor administrative, dar şi corectitudinea listelor electorale”.

Referindu-se la crearea Comisiei prezidenţiale pentru condamnarea comunismului în Republica Moldova, Igor Munteanu afirmă că această decizie s-a suprapus altor procese politice, ceea ce a dus la distorsionarea parţială a mesajului iniţial: „Au fost chiar voci care au blamat Comisia că ar copia ceea ce s-a produs cu multe decenii în urmă în alte ţări, altfel spus, numind deschiderea accesului la arhivele securităţii drept elemente ce descriu începutul unui proces de lustraţie şi însănătoşire necesară pentru întreaga societate”. Tot Igor Munteanu afirmă însă că numai Parlamentul este cel care poate decide asupra lustraţiei. Directorul IDIS „Viitorul” nu exclude că raportul Comisiei ar putea afecta brandul construit pe succesiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) faţă de PCUS, în calitatea sa de „continuator legitim al instituţiilor şi practicilor sistemului sovietic”: „Asta deşi Comisia se va referi exclusiv la regimul sovietic, fără a fi luate în consideraţie şi infracţiunile din perioada de guvernare a PCRM”.

Iniţierea reformei constituţionale „a deschis cutia Pandorei”, prin pretenţiile Comratului de a fi tratat în calitate de subiect de federaţie, dar şi de institui limba rusă ca limbă oficială, susţine Leonid Litra în studiul său „Relaţia conflictuală Comrat - Chişinău şi efectele alegerilor”. Expertul politic anticipează că, în contextul tulburărilor politice de la Chişinău şi a unor alegeri care par a fi imposibil de evitat, actorii politici din UTAG vor avea o marjă de manevră mai mare şi îşi vor putea permite declaraţii incomode pentru Chişinău: „Aceştia din urmă nu vor reacţiona foarte tranşant la acestea, deoarece jucătorii politici din Chişinău vor avea nevoie de sprijinul celor din UTAG pentru alegerile anticipate”.

Economic. În studiul său „Programul de relansare economică - o adecvare la evoluţiile economice”; Alexandru Fala susţine că respectivul program, deşi reprezintă un pas important pentru restabilirea funcţionalităţii economiei, trebuie suprapus cu reforma administraţiei publice: „Inerţia birocratică, corupţia şi ineficienţa funcţionării structurilor statale au fost factorii care au temperat viteza de derulare a reformelor economice în Republica Moldova. Altfel, riscăm din nou ca proiectele de optimizare a economiei naţionale să rămână pe hârtie”.

Rezultatele acestei tentative de reformare a economiei vor fi resimţite într-un timp mai îndelungat de societate, explică Alexandru Fala: „Economia asimilează cu o anumită întârziere efectele politicilor economice promovate de stat”.

Social. Cu toate că se înregistrează o uşoară îmbunătăţire la unii indicatori sociali, creşterea nivelului de trai al populaţiei este foarte lentă, susţine Alexandru Fala în „Sfera socială – evoluţii cu efecte neconcludente”. Pentru prima jumătate a anului, nu se atestă condiţii ce ar putea perturba plata regulată a salariilor şi pensiilor. „Riscurile ar putea apărea într-un orizont mai îndepărtat de timp şi ţin de tergiversarea reformării sistemului de pensionare şi de persistenţa unor ritmuri lente de creştere economică, ceea ce va îngreuna mult menţinerea echilibrului bugetar şi poate să se reflecte negativ şi asupra plăţilor sociale”, explică Alexandru Fala.

Această ediţie a Raportului IDIS de prevenire a crizelor mai include alte două studii, „Frontiera moldo-ucraineană – un test pentru suveranitatea Republicii Moldova?” şi „Audiovizualul din RM - între criză şi renaştere”, care au fost prezentate anterior în cadrul unor dezbateri publice. Următoarea ediţie a raportului va fi disponibilă la începutul lui iunie 2010.