Nume
Parola
Vizualizări: 1823
Drepturile imigranţilor sunt grav încălcate în Republica Moldova
18 Martie 2009 — Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului (CHDOM) aduce la cunoştinţă publicului larg despre grave încălcări ale drepturilor imigranţilor în Republica Moldova. De la începutul acestui an, CHDOM a examinat mai multe plîngeri ale cetăţenilor stăini, imigranţi în Republica Moldova. Aceştia acuză funcţionari ai Biroului de Migraţie şi Azil (BMA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) că solicită remunerări neoficiale în schimbul eliberării actelor necesare şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova. La fel este şi cazul unui cetăţean străin care, în luna iulie 2008, a depus la Biroul de Migraţie şi Azil actele pentru înregistrarea unei întreprinderi, precum şi actele pentru permis de şedere. În septembrie îi este eliberat permisul de muncă, în baza înregistrării întreprinderii, dar la numai cîteva zile după aceasta, ofiţeri ai Ministerului Afacerilor Interne au determinat că cetăţeanul străin nu mai locuia la adresa menţionată în actele prezentate. În consecinţă, instanţele naţionale emit o hotărîre prin care acesta este penalizat şi îi este refuzată eliberarea Adeverinţei de Imigrant. Cetăţeanul străin depune o cerere de apel la Curtea de Apel Chişinău, în care menţionează încălcări grave ale drepturilor sale în timpul procesului de judecată în prima instanţă. Acesta argumentează că s-a mutat de la adresa menţionată în acte, din cauza condiţiilor nesatisfăcătoare de trai (umiditate excesivă), dar că are acest drept în baza articolului 19 din Constituţie (cetăţenii străini au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Republicii Moldova, deci şi cel de a-şi schimba locul de trai în interiorul ţării). De asemenea, cetăţeanul străin subliniază că a avut la dispoziţie un translator incompetent, fapt care i-a îngreunat libera expunere a argumentelor sale. Pentru a urgenta luarea unei decizii favorabile, cetăţeanului străin, după cum a declarat acesta juriştilor CHDOM, i s-a sugerat că trebuie să plătească 500 euro. În octombrie 2008, Colegiul Penal al Curţii de Apel a admis recursul şi a clasat cauza administrativă. Decizia acestuia subliniază că instanţa de fond a emis o hotărîre nemotivată şi că aceasta era obligată să clarifice în timp util, sub toate aspectele şi într-un mod obiectiv împrejurările cazului. Cetăţeanului străin îi sunt eliberate Adeverinţa de Imigrant şi Permisul de şedere. La sfîrşitul lunii ianuarie 2009, BMA al MAI, constată că întreprinderea pe care a înregistrat-o cetăţeanul străin nu are activitate economică, şi că aceasta ar fi un „pretext pentru pseudo-legalizarea şederii în Republica Moldova”. De aceea, propune să i se reducă termenul de şedere şi să i se anuleze şi să i se distrugă Adeverinţa de Imigrant, Permisul de şedere şi Permisul de muncă. La moment, cetăţeanul străin a atacat decizia la Curtea de Apel şi este în proces de contencios administrativ cu BMA al MAI. CHDOM se arată îngrijorat de faptul că, acordarea dreptului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, se face urmărind scopul de a profita financiar de pe urma imigranţilor. De asemenea, putem conchide că mecanismul BMA este necontrolabil, fapt ce conduce la abuzuri din partea unor funcţionari. CHDOM este de părere că procedura de acordare a dreptului la şedere în Republica Moldova în urma angajării în cîmpul muncii, nu este reglementată, fapt ce duce la evitarea ţării noastre de către investitorii străini. În rezultat, străinii cu drept de şedere sunt uşor şantajabili din partea funcţionarilor BMA. CHDOM recomandă: - revederea procedurii de acordare a dreptului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova prin aplicarea principiului transparenţei în cadrul BMA; - descrierea detaliată a situaţiilor în care persoanele străine pot fi angajate în cîmpul muncii; - descrierea detaliată a modului de activitate a întreprinderilor înregistrate de persoane străine pe teritoriul Republicii Moldova (de ex., cînd acestea nu desfăşoară activitate economică o anumită perioadă de timp); - asigurarea obligatorie a persoanelor străine cu avocaţi şi translatori competenţi în instanţa de judecată. Prin monitorizare indirectă, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova a intrat în posesia unor informaţii, conform cărora Procuratura Generală deja urmăreşte un caz similar de corupţie în cadrul Biroului de Migraţie şi Azil. Teodor Cârnaţ Director Executiv al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, Doctor în drept, Conferenţiar universitar