12 Februarie 2010 — Creditele speculativ-politice forjate de “centrele” de influenţă din exterior continuă să fie actuale pentru Republica Moldova. Retragerea creditului promis atât guvernului Greaceanîi, cât şi celui aflat sub administrarea lui Filat, subliniază caracterul pur politic, dar simultan pragmatic, al iniţiativei ruse.
Schimbarea politică de la Chişinău cu orientarea pro-românească a noii conduceri a condiţionat revizuirea planurilor ruse de “susţinere” a Moldovei presate de impasul economic0-financiar. Lipsită de sens este acordarea de moment a unui sprijin regimului politic care practică măsuri menite să risipească influenţa rusă în regiune. Cu certitudine, Moscova este deranjată de campania de “derusificare” a Moldovei realizate pe toate planurile, începând cu redefinirea problematicii transnistrene şi terminând cu tentativele de a restrânge, reorganiza sau disciplina canalele de control asupra grupurilor etno-lingivistice sau a sferelor vieţii publice corelate la necesităţile strategiilor ruse de menţinere şi consolidare a prezenţei ruse în “zona intereselor sale exclusive”.

Întreţinerea disputelor între “stânga” (parţial, “centru-stânga”) pro-rusească şi “dreapta” moderată sau opozantă influenţei ruse, iar pe de altă parte între “stataliştii” ortodocşi şi “unioniştii” deghizaţi sau introverţi, permite Rusiei să se regăsească indirect pe agenda publică moldovenească. Aceasta devine posibil şi prin infiltrarea unor “agenţi civici falşi” în cadrul sectorului asociativ moldovenesc uşor penetrabil şi vulnerabil, din cauza stării motivaţionale bazate în mare parte pe interesul financiar şi a partizanatului destul de vizibil în favoarea guvernării liberal-democrate. Or, reieşind din activitatea organizaţiilor similare Fundaţiei “RECUNOŞTINŢA” deducem rolul de “perturbatori sociali” asumate de acestea. Mai mult, prin intermediul lor se reuşeşte interiorizarea factorului rusesc în opinia publică pe calea fertilizării clişeelor profunde înrădăcinate de guvernarea comunistă şi predecesoarele acesteia.

Totodată, revizuirea deciziei autorităţilor ruse de a susţine financiar Moldova este determinată şi de creditul nerambursabil oferit de România (în conformitatea cu declaraţiile preşedintelui Băsescu, făcute în cadrul vizitei de la Chişinău, concretizate prin Hotărârea Guvernului român în cadrul şedinţei din 1o.02.10). La fel ca şi creditul promis de Moscova, cel prevăzut de Bucureşti este de ordin politic, doar că cel din urmă este oferit guvernării liberal-democrate. Re-echilibrarea influenţei exterioare se manifestă la toate nivelurile şi în toate sferele, de această dată asistăm însă la conjugarea aspectului financiar.

Competiţia factorilor rusesc şi cel român exprimat atât la nivelul afacerilor locale din R. Moldova, cât şi în cazul dosarelor regionale de ordin strategico-militar (decizia amplasării elementelor scutului american anti-rachetă în România), intensifică abordarea celor două ţări în luptele de pe scena politică moldovenescă.

La capitolul “credite” pentru Moldova, Rusia a fost dezinteresată să o devanseze pe România, deoarece aceasta oferă condiţii mult mai atractive determinate de specificul politic moldovenesc:

Continuarea la Observatorul Politic (Denis Cenusa, expert independent, politolog): www.cenusadi.wordpress.com