Chisinau, 24 Martie 2013 — „Oprim tuberculoza în timpul generaţiei noastre" este genericul campaniei pentru anul 2013, stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru Ziua mondială de combatere a tuberculozei - 24 martie. Ziua de 24 martie este marcată în întreaga lume şi comemorează ziua în care doctorul Robert Koch, în 1882, a descoperit bacilul care îi poartă numele şi care produce tuberculoza.

Sloganurile abordate în fiecare an, cu acest prilej, rimează cu prioritatea de moment a perioadei respective, în ceea ce priveşte lupta împotriva tuberculozei. Ziua de 24 martie semnalează anual faptul că tuberculoza încă este o problemă majoră de sănătate publică, constituind o ocazie unică de a atrage atenţie asupra problemelor complexe medicale şi sociale provocate de această boală, precum şi posibilitatea de a analiza şi comunica politica naţională de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii acestei afecţiuni.

Pe parcursul ultimilor 15 ani, în întreaga lume, s-au depus eforturi enorme pentru a reduce povara tuberculozei, a micşora răspândirea şi a asigura controlul acesteia. Astfel, la nivel mondial, au fost trataţi cu succes peste 40 milioane de pacienţi cu tuberculoză în baza programului DOTS şi au fost salvate peste 6 milioane de vieţi omeneşti.

Republica Moldova este regăsită în rândul celor 18 ţări, care se confruntă cu o povară înaltă determinată de tuberculoză şi printre cele 27 de ţări cu o povară înaltă de tuberculoză multidrogrezistentă (MDR TB). Reieşind din situaţia creată, Republica Moldova tinde să-şi orienteze toate eforturile în lupta împotriva tuberculozei. Drept urmare, numărul bolnavilor de tuberculoză în Republica Moldova se menţine constant în ultimii ani. Cel mai înalt nivel de tuberculoză a fost înregistrat în 2005 - 133,9 la 100 mii populaţie sau 5632 pacienţi, ca începând cu anul 2006 să fie observată o scădere continuă până la 114,9 la 100 mii populaţie sau 4686 cazuri către finele anului 2012 (datele includ şi malul stâng al Nistrului). Cea mai mare incidenţă de îmbolnăviri, în raioanele de pe malul drept al Nistrului, se atestă în raionul Călăraşi – 156 de bolnavi la 100 de mii populaţie. Acesta este urmat de raioanele Orhei, Străşeni, Rezina, Anenii Noi, Şoldăneşti, Făleşti. Incidenţa îmbolnăvirilor în aceste raioane variază între 100 şi 150 de bolnavi la 100 mii populaţie. O incidenţă mică a tuberculozei se menţine în câteva raioane din nordul Moldovei – Briceni, Edineţ şi Ocniţa. Mai gravă este situaţia epidemiologică în raioanele din stânga Nistrului. La Râbniţa, în 2012, la 100 mii populaţie, reveneau aproximativ 218 bolnavi de tuberculoză. Urmează raionul Slobozia cu 198 de bolnavi la 100 de mii locuitori, Bender – 133 la 100 de mii, Dnestrovsc – 128 de bolnavi la 100 mii, Camenca şi Tiraspol – cu peste 120 de bolnavi la 100 mii populaţie.

Un risc sporit continuă să-l reprezinte pacienţii cu simptome clinice caracteristice tuberculozei, care evită controlul medical la timp şi, prin urmare, ar putea să-i infecteze pe cei cu care se află în contact permanent. În primul rând, un risc sporit prezintă moldovenii care muncesc în străinătate. Datele atestă că cei din urmă însumează 15 la sută din numărul total de bolnavi de tuberculoză. În realitate însă, se consideră că numărul lor este mult mai mare, pentru că anume această categorie este cel mai greu de verificat. De altfel, conform statisticilor, în 2012 s-a înregistrat o uşoară creştere (+4%) a bolnavilor de tuberculoză printre aceştia – 647 de cazuri faţă de 623 în 2011.

Accesul pacienţilor cu tuberculoză la serviciile de asistenţ[ medicală atinge o acoperire de 100% pentru întregul teritoriul ţării. Bolnavii cu tuberculoză beneficiază gratis de tratament împotriva tuberculozei. Cu toate acestea, o parte dintre pacienţii care au iniţiat tratamentul împotriva tuberculozei îl abandonează, aceştia constituind sub 9% sau 106 pacienţi printre cei primar înregistraţi în 2011 cu tuberculoză pulmonară şi spută pozitivă. Cota de 13.5% sau 27 de pacienţi care au abandonat tratamentul antituberculos sunt din raioanele de est ale ţării (malul stâng al Nistrului).

Personalul din cadrul serviciului de ftiziopneumologie atenţionează că adresarea la timp după asistenţă medicală şi urmarea cu stricteţe a tratamentului indicat sunt componentele de bază pentru un tratament de succes. Menţinerea sub control a bolii necesită măsuri complexe atât în plan sanitar, cât şi social, precum şi resurse financiare şi umane importante.

Autor: Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”