27 Noiembrie 2024 — În ediția din luna noiembrie a buletinului informativ al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE) a fost publicat articolul „Exodul Serviciilor de Interes General din mediul rural: Lecții din Republica Moldova", semnat de Viorel FURDUI, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, doctor în drept, consilier municipal Strășeni, membru al delegației Republicii Moldova pe CALRCE



„Serviciile de interes general cuprind servicii esențiale precum apa, gestionarea deșeurilor, asistența medicală, educația, transportul și energia. Aceste servicii sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă, dar sunt adesea inaccesibile în zonele rurale, în special în țările cu niveluri scăzute de dezvoltare economică și cheltuieli publice, cum ar fi Republica Moldova. Cu peste jumătate din populația sa care locuiește în zonele rurale, Moldova se confruntă cu multe provocări, cum ar fi rata mare de șomaj, infrastructura slabă și accesul limitat la serviciile publice, care determină depopularea și marginalizarea rurală. Cazul Moldovei ilustrează nevoia urgentă de a aborda factorii care subminează calitatea reformelor pentru a preveni eșecul acestora", menționează Viorel Furdui.

Printre principalele provocări care contribuie la exodul serviciilor de interes general, autorul menționează:

1. Neglijarea importanței zonelor rurale

Zonele rurale sunt adesea subevaluate, dezbaterile punând sub semnul întrebării eficiența costurilor investițiilor în comunitățile rurale mici. Acest lucru a dus la politici discriminatorii care limitează accesul rural la finanțare și oportunitățile de dezvoltare. În R. Moldova, zonele rurale nu ar trebui privite ca eventuale centre economice, ci și ca păstrători vitali ai culturii și tradiției. În acest sens este necesară o abordare echilibrată pentru a asigura o dezvoltare echitabilă.

2. Interpretarea greșită a urbanizării

Termenul "urbanizare" este adesea asociat cu noțiuni de progres și modernizare. Cu toate acestea, urbanizarea nu ar trebui să conducă la depopularea rurală sau să erodeze identitatea rurală. Dimpotrivă, ar trebui să integreze calitățile urbane în zonele rurale, oferind acces egal la serviciile publice, păstrând în același timp valorile rurale. Urbanizarea trebuie să fie incluzivă, promovând o relație simbiotică între zonele rurale și urbane.

3. Impactul reformelor teritoriale radicale

Reformele administrativ-teritoriale care vizează îmbunătățirea serviciilor de interes general au un efect invers atunci când sunt slab pregătite sau impuse fără consultare. Efectele negative includ accesibilitatea redusă a serviciilor, pierderea identității locale și nemulțumirea cetățenilor. Reformele durabile ar trebui mai degrabă să se concentreze pe schimbări treptate și favorabile incluziunii, decât pe fuziuni bruște.

4. Provocări cu expertiză internațională

În timp ce expertiza internațională a adus o contribuție valoroasă la dezvoltarea strategiilor, R. Moldova se luptă cu implementarea acestora din cauza dependenței excesive de consultanți externi și a lipsei de asumare locală. Reformele trebuie să acorde prioritate rezultatelor, valorificând cunoștințele locale și împuternicind părțile interesate locale.

Răspunsuri politice și măsuri speciale

1. Investiții în zonele rurale

Politicile ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și furnizorilor locali de servicii. Sprijinirea economiilor rurale și capacitarea comunităților vor crea căi de dezvoltare durabilă.

2. Descentralizare și democrație locală

Guvernanța descentralizată asigură alocarea eficientă a resurselor, programele sunt adaptate nevoilor comunității și cetățenii au un cuvânt de spus în luarea deciziilor. Consolidarea democrației locale este esențială pentru o dezvoltare rurală favorabilă incluziunii.

3. Cooperare intercomunitară

Colaborarea dintre municipalități – în special în peisajul administrativ și teritorial fragmentat și divers precum Republica Moldova – promovează eficiența, resursele partajate și îmbunătățirea calității serviciilor. Spre deosebire de reformele teritoriale radicale, această abordare respectă identitățile locale și promovează dezvoltarea treptată.

4. Consolidarea autorităților și asociațiilor locale. Rolul cheie al Asociației Naționale a Autorităților Locale și Regionale

Autoritățile locale și regionale, împreună cu asociațiile lor, joacă un rol esențial în planificarea și punerea în aplicare a serviciilor de interes general adaptate nevoilor comunității. Aceste asociații sunt esențiale pentru advocacy, consolidarea capacităților, dezvoltarea politicilor și promovarea coeziunii sociale și teritoriale. De asemenea, promovează parteneriate între sectoarele public, privat și al societății civile și contribuie la monitorizarea și evaluarea furnizării serviciilor.

Pentru a menține coeziunea socio-economică, consolidarea acestor asociații este vitală. Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei trebuie să contribuie la consolidarea capacităților și la dezvoltarea instituțională a acestora, în special în Europa de Est. Asociațiile naționale ar trebui să fie implicate activ în punerea în aplicare a programelor CoE, care trebuie să includă și componente pentru consolidarea capacității și a rezilienței instituționale. Asociațiile împuternicite pot conduce în mod eficient eforturile de combatere a exodului serviciilor de interes general din zonele rurale, asigurând accesul echitabil la servicii vitale.



Experiența Moldovei subliniază importanța critică a abordării provocărilor cu care se confruntă serviciile de interes general în zonele rurale. Prin acordarea de prioritate guvernării descentralizate, încurajarea colaborării și implicarea părților interesate locale, Republica Moldova se poate asigura că comunitățile rurale prosperă și rămân parte integrantă a identității și economiei națiunii.

Buletinul informativ al CALRCE în limba engleză este atașat mai sus.