Nume
Parola
Vizualizări: 3274
Declarația Expertului principal ONU pentru Drepturile Omului în Transnistria Thomas Hammarberg la finele celei de-a doua misiuni de documentare
CHISINAU, 24 Septembrie 2012 — În perioada 16-25 septembrie, am întreprins cea de-a doua misiune în cadrul mandatului meu de Expert principal al ONU pentru Drepturile Omului în Transnistria. Am avut întrevederi cu oficiali de pe ambele maluri ale Nistrului și am vizitat mai multe comunități și organizații nonguvernamentale. Am vizitat penitenciarul N. 1 din s. Glinnoe, două instituții pentru persoane cu dizabilități mentale și intelectuale si o școală cu predarea în baza grafiei latine. Membrii echipei mele au vizitat, suplimentar, un azil pentru femei și copii aflați în situație dificilă. M-am întîlnit, de asemenea, cu multiple persoane care m-au ajutat să elucidez situația drepturilor omului în Transnistria. Toate discuțiile și vizitele s-au desfășurat într-o atmosferă serioasă, deschisă, informativă și respectuoasă.

Concluziile mele cuprinzătoare și recomandările definitive vor urma după cea de a treia misiune și vor fi făcute publice la finele anului 2012. In continuare, în spiritul deschiderii și transparenței, vă prezint câteva idei preliminare, în speranță că acestea vor încuraja discuțiile ulterioare, elucidând alte fapte, opinii și reflecții înainte de și pe parcursul următoarei mele misiuni.

Eu consider că sistemul justiției penale trebuie revizuit. Am auzit opinii multiple privind pronunțarea unor sentințe vădit excesiv de lungi. Aceste sentințe, frecvent, urmează după perioade îndelungate de detenție până la și în timpul procesului de judecată înainte ca persoana să fie găsită vinovată. Am fost de asemenea informat ca, odată înaintate acuzațiile penale, achitările au loc foarte rar. Aparent, sentințele îndelungate sunt aplicate chiar și în cazurile cu impact social scăzut, cum ar fi posedarea unor cantități minore de marijuana.

Aceste practici nu afectează doar persoana condamnată, dar și membrii familiei ei, inclusiv persoanele în etate și copiii. Deținuții, familiile lor, dar și unii funcționari publici au descris dauna ireparabilă –atît pentru persoane aparte, cît și pentru societate în general - cauzată de un sistem excesiv de punitiv, care nu este suficient de direcționat spre reabilitare și reintegrare.

Am luat notă, de asemenea, și de o serie de probleme legate de condițiile din penitenciare. În acest context se observă un vast consens privind necesitatea de a acorda o atenție deosebită tuberculozei în închisori. Atît în cadrul acestei misiuni, cît și în timpul misiunii din mai, am constatat că deținuții cu tuberculoză sunt întreținuți foarte aproape unii de alții, fapt ce sporește riscul ca o persoană infectată deja cu tuberculoză să contracteze o nouă formă de tuberculoză, al cărei tratament este mult mai dificil. Acest lucru este foarte periculos pentru persoana în cauză, prezentînd și un risc major pentru sănătatea publică.

Evident, factorii cheie de decizie, sunt conștienți totalmente de acest lucru, precum și de amenințarea pe care o prezintă tuberculoza pentru societate în general. Sper să se acorde o atenție și mai urgentă acestei probleme și aș dori, de asemenea, să apelez la comunitatea internațională să aloce resurse suplimentare pentru a asista autoritățile în abordarea rapidă a acestei probleme.

De această dată în cadrul misiunii am vizitat cîteva instituții pentru persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale. Ținând cont de circumstanțele materiale și economice, care prevalează astăzi în Transnistria, am fost pozitiv impresionat de situația materială și fizică a instituțiilor vizitate. În raportul, pe care în pregătesc acum, intenționez să studiez mai îndeaproape alte aspecte cum ar fi, se face sau nu suficientă distincție între persoanele cu dizabilități intelectuale pe de o parte și persoanele cu dizabilități mentale pe de alta ; garantarea în deplină măsură a drepturilor copiilor cu dizabilități și existența politicilor, suficiente pentru asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate. Voi continua consultațiile în acest domeniu.

Atît în misiunea precedentă, cît și în cea curentă m-am întâlnit cu diferiți reprezentanți ai societății civile și cu persoane, implicate în elaborarea politicilor, care activează pentru perfecționarea cadrului legal și politic în domeniul combaterii violenței împotriva femelilor. Se pare că violența domestică este o problemă serioasă în Transnistria, la fel ca și în alte părți ale Europei. Implementarea deplină a drepturilor omului cere ca victimele violenței să dispună de protecție adecvată inclusiv accesul rapid la un azil în situații de urgență ți sprijinul din partea serviciilor juridice și de consiliere. Eu consider că acest domeniu poate și trebuie să fie perfecționat. Consider importante discuțiile privind elaborarea unui proiect de lege pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și sper să fie acordată atenție absenței azilurilor pentru victimele violenței domestice.

În cadrul primelor două vizite m-am întîlnit cu un șir de reprezentanți ai minorităților etnice lingvistice și religioase și intenționez să urmăresc acest subiect în continuare. În Transnistria, ca și oriunde, situația romilor merită o atenție particulară. În ce privește minoritățile religioase, eu analizez situația Martorilor Jehova, evreilor, catolicilor și musulmanilor. Mă interesează gradul de implementare a recomandărilor prezentate anterior de către Raportorul Special al ONU pentru libertatea religiei și confesiei .

Sunt impresionat de devotamentul societății civile în Transnistria, puțin numeroasă dar activă. M-am întîlnit cu mai mulți tineri doritori să sprijine schimbările pozitive, fie contribuind la dezvoltarea și implementarea serviciilor sociale, fie înaintînd opinii și voci critice privind schimbările sociale în Transnistria. De abia aștept să colaborez în continuare cu ei și cu autoritățile. Sper că viitorul meu raport va constitui o contribuție durabilă și pozitivă la dezvoltarea drepturilor omului în Transnistria.

Informații generale despre mandatul expertului principal ONU privind drepturile omului în Transnistria

În timpul vizitei Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, în Republica Moldova în noiembrie 2011, mai multe părți au accentuat necesitatea acordării unei atenții deosebite situației drepturilor omului în regiunea transnistreană. La încheierea misiunii sale, Înaltul Comisar Pillay a declarat:

" În cadrul vizitei mele în Republica Moldova, am vizitat ieri regiunea transnistreană, unde m-am întâlnit cu autoritățile de facto din această zonă. Am discutat un șir de probleme ce țin de drepturile omului. Acestea au inclus aspecte care au fost abordate în cadrul vizitelor anterioare ale experților independenți ONU - Raportorul special pentru tortură, Raportorul Special pentru violența împotriva femeii și mai recent, Raportorul special pentru libertatea religiei sau credinței. … Am reiterat opinia mea – exprimată în discursul inaugural al ultimei sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului din 12 septembrie – că este nevoie de mai multă atenție pentru situația drepturilor omului în domenii, care din diverse motive, sunt controlate de autoritățile de facto. Aceasta înseamnă că nu trebuie să existe lacune în protecția drepturilor omului și că mandatul meu general conform Rezoluției Adunării Generale ONU 48/141 constă în asigurarea protecției drepturilor omului pentru toți. Prin urmare, trebuie să am acces și să conlucrez cu toți cei care controlează un anumit teritoriu pentru a ajunge la oamenii care au nevoie, pentru că protecția drepturilor omului, în special a celor vulnerabili, este prioritatea mea. Vreau să menționez că lucrul organizației mele în domeniul drepturilor omului cu autoritățile de facto nu semnifică recunoașterea acestora. Prezența mea la Tiraspol reiterează responsabilitatea, și obligațiunea, autorităților de facto de a respecta drepturile omului și necesitatea de a coopera cu toate instituțiile internaționale și regionale în domeniul drepturilor omului."

Pentru a realiza aceste angajamente, și în rezultatul interesului și solicitării din partea Guvernului Republicii Moldova și autorităților de facto transnistrene, ONU l-a angajat pe Thomas Hammarberg în calitate de Expert principal privind drepturile omului în regiunea transnistreană pentru a identifica oportunități de consolidare a drepturilor omului în această regiune. În prezent, Dl Hammarberg se află în prima misiune de documentare (25-31 mai).

Curriculum Vitae

Expertul principal ONU, Thomas Hammarberg, are o experiență vastă în domeniu, activînd în calitate de Reprezentant Special al ex-Secretarului General ONU Kofi Annan pentru drepturile omului in Cambodia (1996-2000), și Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului (2006-2012). Dl Hammarberg a mai deținut funcția de Secretar General al Centrului Internațional Olof Palme din Stockholm (2002-2005), Ambasador al Guvernului Suediei pentru Afaceri Umanitare (1994-2002), Secretar General al organizației „Salvați Copiii” din Suedia (1986-1992), și Secretar General al Amnesty International (1980-1986). În 2001-2003, Dl Hammarberg a activat în calitate de Consilier Regional pentru Europa, Asia Centrală și Caucaz al Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Pe parcursul a cîtorva ani, Thomas Hammarberg a fost Reprezentantul Personal al Primului ministru al Suediei pentru Sesiunea Specială privind situația copiilor.

Pentru informații suplimentare și informații pentru presă, vă rugăm sa-i contactați pe: Ludmila Tiganu, Specialist comunicare, tel: (373 22) 269 112, 220 045, ludmila.tiganu@one.un.org sau Claude Cahn, Consilier pentru drepturile omului, tel: (373) 685 75 15, claude.cahn@one.un.org . Mai multe detalii despre activitatea ONU în Moldova găsiți pe site-ul www.un.md.