6 Iunie 2019 — Primarii și experții CALM au abordat, în cadrul consultărilor publice organizate de Blocul ACUM cu tema „Autonomia locală, procesul descentralizării și aplicarea prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale în Republica Moldova”, probleme ce nu permit APL să se dezvolte.

Expertul CALM Alexandru Morcov a atenționat asupra faptului că sunt ratate venituri importante din impozitul pe bunurile imobiliare, vorbind și despre cheltuielile nejustificate. „Pentru o localitate rurală cu circa 1000 de gospodării cheltuielile de administrare a impozitului pe bunurile imobile este de circa 35-50 mii de lei, iar încasările nu depășesc 20 de mii. Altfel spus, APL cheltuie 50 de mii de lei ca să încaseze 20 de mii de lei anual. Sunt niște cheltuieli de administrare a unui impozit care prejudiciază și mai mult bugetele locale”, a afirmat expertul. „Veniturile ratate în 10 ani sunt de circa 10 miliarde de lei, iar în toate rapoartele Curții de Conturi observăm că APL sunt penalizate pentru veniturile ratate la vânzarea cu un preț mai mic a unui teren, fără a lua în calcul unde se pierd sumele mai mari.”

Și Angela Ursachi, primar de Mateuți, Rezina a fost de părere că cele mai mari venituri vin anume din domeniul cadastral, prin impozitul funciar și cel imobiliar. „De când s-au format Agențiile serviciilor publice, Cadastrul nu mai are posibilitatea de a delimita terenurile publice, aceste atribuții fiind acordate Institutului de Proiectări. Institutul de Proiectări nu are filiale prin raioane, fiind doar în Chișinău și Bălți. Astfel, ca să faci un bun imobil de 50 de ari, costul este foarte mare, de peste 10 mii de lei, iar pentru o APL acesta este un preț exagerat de mare. Din acest motiv noi avem foarte multe terenuri care nu sunt formate ca bunuri imobile, pe care nu putem să le valorificăm în scopuri economice.”

Alesul local a atras atenția și asupra faptului că în Mateuți, Rezina a fost efectuată delimitarea masivă care totuși nu este valabilă în cazul când se dorește formarea unui bun imobil. „Trebuie iar să facem delimitarea, cu toate că acest proces a fost realizat și terenul are deja planul geometric. Statul a plătit o dată pentru această delimitarea masivă și acum trebuie iar să plătim pentru același proces.”

Potrivit Angelei Ursachi, un alt blocaj constă în faptul că planurile geometrice de formare a bunurilor imobile trebuie din nou coordonate cu Consiliul raional, deși nu există nicio subordonare între aceste două niveluri de administrare. „Al treilea blocaj este după ce IPOT-ul formează planul geometric, pentru că acesta trebuie coordonat cu Agenția proprietății publice, iar de patru luni de zile nu primesc nici un răspuns de la ei, ca să pot avansa.”

Și Violeta Crudu, primar de Cruzești, municipiul Chișinău a fost de părere că din cauza sistemului birocratic și centralizat, pentru APL devine tot mai greu să înregistreze rezultate.

„De trei ani de zile am format două bunuri și avem solicitanți care vor să investească în localitate, dar nu reușim să câștigăm în fața birocrației”, a afirmat Violeta Crudu. Alesul local din Cruzești s-a întrebat de ce mai este nevoie de deciziile Consiliului local, când trebuie să mergi în mai multe instituții ale statului pentru a obține avizări etc? „Acesta este și răspunsul la întrebarea cum aducem investitorii în localități. Foarte, foarte greu”, a afirmat Violeta Crudu.

Serviciul de Comunicare al CALM