22 Februarie 2019 — Cât de reale sunt promisiunile făcute de unii candidați în această campanie electorală, la ce întrebări ar trebui să răspundă cei care își doresc să fie aleși de către cetățeni, care sunt atribuțiile autorităților locale și de ce o parte dintre acestea și le asumă unii candidați, de ce o reformă nechibzuită ar putea grăbi procesul de dispariție a satelor, dar și de ce descentralizarea ar avea un rol de consolidare a societății, sunt câteva dintre întrebările adresate directorului executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui în cadrul emisiunii „Logica Puterii” de la postul de radio Sputnik Moldova.

Care este atmosfera în CALM, este afectată activitatea acestei instituții în această perioadă de campanie electorală?

Viorel Furdui: CALM reprezintă peste 800 de unități administrativ-teritoriale din 898. Încă de la etapa constituirii CALM au fost stabilite unele principii ce stau la baza funcționării asociației, activitatea politică este exclusă, încercăm să fim neutri și să nu ne implicăm în activități cu conotații politice. În același timp, dat fiind faptul că membrii CALM sunt unitățile administrativ-teritoriale, în fruntea satelor și orașelor, în multe cazuri sunt primari, iar mulți dintre ei reprezintă anumite forțe politice, urmărim cu atenție ce se întâmplă. Ne bucurăm foarte mult că mai mulți colegi de-ai noștri, din diferite partide, s-au lansat în această campanie, cred că pentru prima dată avem atât de mulți candidați din APL care candidează în circumscripții, fiind și pe listele de partid. În ultimul Parlament am avut doar trei primari și câțiva reprezentanți ai consiliilor raionale, ceea ce nu e foarte îmbucurător, deoarece exemplele altor țări ne arată că vocea APL, a oamenilor din teritoriu este mult mai prezentă, iar calitatea actului guvernamental este mult mai conectat la realitățile care sunt în teritoriu. Este un lucru care ne lipsește nouă, iată de ce sperăm foarte mult că mai mulți colegi de-ai noștri, indiferent de culoarea politică, vor ajunge parlamentari și vor încerca să conecteze factorii decizionali din Republica Moldova la realitățile din teritoriu, astfel încât procesul decizional să fie mult mai calitativ și mai apropiat de nevoile reale ale cetățenilor.

Sunt foarte mulți candidați pe circumscripția uninominală care promit drumuri bune, apeducte, grădinițe renovate, lucruri de care este responsabilă APL…Cum să înțeleagă lumea care și ce atribuții are?

Viorel Furdui: Aveți dreptate, se creează o astfel de confuzie, probabil e din cauza faptului că avem pentru prima dată un sistem mixt de vot, format din listele partidelor și circumscripții. În cazul circumscripțiilor există o asemănare cu alegerile locale, iar unii candidați se străduie să abordeze niște teme care sunt mai apropiate cetățenilor și care țin de competența APL. Aceasta este o problemă pentru că Republica Moldova are nevoie de personalități care să aibă viziuni strategice, care să abordeze probleme ce nu vizează doar una sau câteva localități. Activitatea în cadrul Parlamentului va așeza lucrurile la locul lor, deoarece funcțiile parlamentarilor sunt cu totul altele decât cele ale aleșilor locali. Sperăm că toți cei care vor fi aleși în baza acestui sistem vor conștientiza adevăratul lor rol și își vor corela activitatea în concordanță cu atribuțiile funcției de ales al întregului popor, așa cum este stipulat și în Constituție. Toate aceste promisiuni privind construcția unor porțiuni de drum, sau a unui apeduct induc alegătorii în eroare și perpetuează o tradiție creată în Republica Moldova ca APC să se implice în activitatea APL. CALM militează de la creare pentru delimitarea atribuțiilor între APL și APC și fiecare să facă munca sa. Acest lucru deocamdată ne lipsește și din cauza acestei neînțelegeri a atribuțiilor avem cu toții de pierdut din timp, din calitatea serviciilor prestate și chiar din inițiativa locală.

Ce ar trebui să înțeleagă oamenii atunci când merg la întâlniri cu acești candidați care le promit marea și sarea?

Viorel Furdui: Eu cred că majoritatea oamenilor din Republica Moldova înțeleg foarte bine care este rolul unui deputat și prin ce se deosebește acesta de un ales local. Oamenii trebuie să-i întrebe sau să urmărească care sunt viziunile generale, strategice, planurile de viitor ale candidaților în domenii precum este justiția, economia, cum au de gând să dezvolte lucrurile în ceea ce privește protecția socială, educația. Sunt domenii pe care trebuie să le abordăm cu toți cei care vin și cer votul, iar candidații trebuie să aibă viziuni clare. Promisiuni sunt multe, dar cum vom repara drumurile, de unde luăm finanțare, cum oprim exodul oamenilor din Republica Moldova, cum întărim autonomia locală și facem o descentralizare reală pentru ca să nu se ocupe deputații sau miniștrii de atribuțiile primarilor, dar să le dăm suficiente competențe și resurse pentru ca ei împreună cu colectivitatea să soluționeze problemele de la nivel local? Sincer să vă spun nu prea observ să existe aceste abordări în dezbaterile sau programele electorale. Candidații vor să devină elita decizională a acestui stat, pentru că ei vor adopta Legi și chiar pot modifica Constituția. Eu ca și cetățean vreau să văd care este viziunea candidatului privind orientarea statului, modelele pe care dorim să le preluăm în ceea ce privește stimularea businessului, cum asigurăm protecția socială, cum dezvoltăm satele. Sunt subiecte la care candidații trebuie să ofere niște răspunsuri și oamenii să aleagă, pentru că altfel pe durata întregului mandat, pentru a fi iar realeși, deputații vor merge pe la ministere, primării și folosind diverse pârghii vor încerca să repare unele drumuri locale care sunt în gestiunea APL, etc. Toate acestea sunt lucruri necesare pentru unii cetățeni, dar din partea noii clase politice care se prefigurează este nevoie de abordări strategice și gândire de stat, capitole la care mai avem mult de lucru. Noi sperăm că aceste alegeri vor aduce o clasă politică în Parlament care nu se va baza pe principii de divizare a societății după orientarea geopolitică sau de alt gen, dar va veni cu viziuni foarte clare privind dezvoltarea acestei țări și care să unească locuitorii acestui stat. În acest sens CALM este unul dintre puținele exemple pentru că acum 9 ani am reușit să unim practic toate autoritățile publice locale într-o singură organizație, indiferent de culoarea politică sau preferințele geopolitice și am demonstrat că și în Republica Moldova e posibil. Acești 9 ani de activitate ne demonstrează că acest lucru este posibil, deoarece în fiecare an crește numărul membrilor. Am avut și unele deficiențe la un anumit moment, dar nu din dorința noastră sau a membrilor noștri, dar pentru că în statul nostru nu există o înțelegere a esenței unei organizații neutre. Din păcate, majoritatea guvernărilor au încercat să abordeze problema foarte simplist, înțelegând că dacă îi criticăm sau vorbim prea tare despre problemele existente înseamnă că suntem inamicii lor, ceea ce este absolut greșit. Dimpotrivă, consider că orice guvernare responsabilă, care gândește strategic trebuie să se bucure că este cineva care îi spune la momentul potrivit unde sunt greșelile, astfel ai timp să le corectezi. Noi încă sperăm că la un moment dat se vor așeza toți factorii de decizie la o masă rotundă și se va găsi un consens național. În cadrul CALM ne focusăm pe lucruri foarte concrete care ne unesc, cum ar fi autonomia locală reală, descentralizarea, finanțarea suficientă, dezvoltarea comunităților și avem de muncit foarte mult în acest domeniu. O problemă foarte mare este lipsa comunicării, din experiența noastră am înțeles că nu există o cultură a dialogului. Cu regret, prieten este considerat doar acel care niciodată nu te contrazice.

Care este situația politică din Republica Moldova văzută din interiorul CALM, pentru că acolo se discută altfel decât la televizor și decât în societate?

Viorel Furdui: Ca să înțeleagă oamenii care sunt preocupările noastre, la etapa actuală încercăm să oferim mai multor categorii de funcționari din cadrul APL o platformă de comunicare între ei. De exemplu, contabilii până recent erau în afara atenției și noi suntem la etapa finală de creare a rețelei profesioniste a contabililor pentru că există foarte multe probleme legate de statutul lor, de salarizare, de creșterea profesională, iar asupra acestor lucruri trebuie să atragem atenția deoarece contabilul deține o funcție foarte importantă în cadrul APL. Dacă vorbim la nivel de stat despre faptul că vrem să dezvoltăm comunitățile noastre locale, să acordăm servicii mai calitative cetățenilor, atunci trebuie să avem grijă de acești oameni pentru ca ei să nu părăsească APL, iar oamenii nu prea văd perspectiva de a rămâne. Nu are cine să le protejeze drepturile și interesele în raport cu autoritățile centrale și noi lucrăm în această direcție. Exact așa încercăm să oferim această platformă pentru perceptorii fiscali, secretarii Consiliilor locale și alte categorii de funcționari. Din păcate, în Republica Moldova întotdeauna a existat o politică de neglijare a funcționarilor publici și încă ne mai mirăm de ce este atât de înalt gradul de corupție, cum se întâmplă că oameni care lucrează toată viața în administrația publică au case de milioane. Cei care au rolul de a proteja interesul public au fost întotdeauna călcați în picioare. Din experiența mea cunosc că de fiecare dată când se discuta despre majorarea salariului măcar cu 10% a celor din APL ori nu se acorda atenție la solicitări, ori inițiativa se anula în ultimul moment. În aceste condiții, de ce să ne mirăm că strategiile, planurile, legile atât de bune nu sunt implementate, dacă foarte mulți funcționari buni pleacă din sistem? Mai ales tinerii nu pot lucra prea mult timp cu un salariu mizerabil și fără perspectivă. În rezultat, avem de suferit noi, toți cetățenii. În același timp, doar începi să stabilești niște relații, să explici ce înseamnă autonomie locală, dialog instituționalizat, așa cum ne învață Consiliul Europei și alte organisme internaționale, că guvernele se schimbă și trebuie să începi totul de la capăt. În cadrul CALM ne preocupă legislația, avem foarte mult de lucru pentru a îmbunătăți cadrul legal, condițiile de muncă pentru APL, promovarea intereselor și a drepturilor lor, să reacționăm la încălcarea anumitor drepturi ale angajaților din APL. Dacă e să vorbim la general, situația politică este una complicată, e greu de înțeles multe procese care se întâmplă în Republica Moldova. Totuși, sunt optimist și cred în inteligența poporului nostru. Dacă vom analiza toți anii care au trecut după declararea independenței, vom observa că elita adevărată a acestui stat întotdeauna a fost poporul care le-a dat șansă tuturor guvernanților și i-a pedepsit pe toți cei care nu și-au îndeplinit angajamentele. Am încredere în cetățeni că vor face alegerea corectă și de această dată, chiar dacă este destul de complicat.

Ce vor oamenii din teritoriu? Ce zic primarii?

Viorel Furdui: Oamenii vor condiții de viață mai bune, să fie mai puțină diferență între sate și orașe, mai multă atenție față de mediul rural, chiar dacă sunt suficiente probleme și în mediul urban. O constatare făcută din experiența ultimilor 15-20 de ani este că oamenii vor mai multă libertate în a soluționa problemele care-i vizează la nivelul colectivităților locale. Nimeni cu cunoaște mai bine decât primarii care sunt problemele la nivel local. Din păcate, acest lucru nu s-a înțeles și până în prezent se încearcă dirijarea lucrurilor de la centru, fără a oferi încredere reprezentanților comunităților locale. Acest lucru se întâmplă deși toate sondajele arată că autoritățile locale se bucură de cea mai mare încredere din partea populației, după biserică. Paradoxul constă în faptul că deși se bucură de această încredere, autoritățile locale nu se bucură deloc de încrederea autorităților centrale. Cei care erau la guvernare, chiar dacă nu se prea bucurau de încrederea cetățenilor, dețineau toate resursele din această țară și le repartizau reprezentanților APL după cum considerau ei necesar. Acest paradox trebuie spulberat, prin întărirea descentralizării, a autonomiei locale, pentru că anume colectivitățile trebuie să poată avea posibilitatea de a decide la nivel local.

Pentru unii este greu de înțeles de ce sunt tratați cu atâta neîncredere primarii, autoritățile locale? Are cineva de câștigat de pe urma acestei abordări?

Viorel Furdui: Cred că nu are nimeni de câștigat. De 15-20 de ani vedem că încercarea de a soluționa toate problemele de la centru nu este cea mai efectivă, deoarece deciziile sunt luate de către APC cel mai des în grabă, fără a consulta părerea celor din teritoriu. Trebuie să avem mult mai multă încredere în colectivitățile locale, acest lucru înseamnă să fie acordată mai multă putere de decizie la nivel local, competențe, atribuții și încă mai important este de a le acorda resursele necesare. Acum cele mai importante resurse sunt concentrate la nivel central și se distribuie după criterii subiective. Este una dintre problemele majore care sperăm foarte mult să fie înțeleasă de clasa politică care va veni și să fie întreprinse niște acțiuni astfel încât deciziile care se iau la nivel central să fie mult mai conectate la realitățile și nevoile cetățenilor. La unele dezbateri am auzit că ar fi nevoie de o centralizare mai mare. Dar acum nu asta avem? Nu e normal ca autoritățile centrale să facă în locul autorităților locale drumuri bune, să organizeze licitații și chiar în multe cazuri să aleagă porțiunile ce vor fi reparate.

Este mai bine să rămânem cu drumurile și gropile care erau?

Viorel Furdui: Ideea nu este rea de a duce mai mulți bani în teritoriu, de a repara mai multe drumuri locale. Până acum doi-trei ani în localități nu prea ajungeau bani pentru drumuri, toate resursele se concentrau la nivel central și noi eram în topul țărilor cu cele mai proaste drumuri. Este extrem de important de a schimba această abordare și de a face astfel încât APL să beneficieze de cât mai multe resurse și să decidă de sine stătător care sunt prioritățile.

Descentralizarea este cheița de aur ce ar permite Republicii Moldova să aibă viitor

Descentralizarea este un subiect discutat de foarte mul timp, proces așteptat de primari. Sunt și dintre cei care nu vor descentralizare?

Viorel Furdui: Oamenii au diferite păreri, chiar și referitor la acest subiect. Cei care cu adevărat s-au implicat în acest proces de dezvoltare a comunităților locale, care au gustat din amarul acestei activități de ales local nu poate să nu fie promotorul unei descentralizări reale și libertăți pentru APL de a lua decizii în interesul comunităților locale, așa cum ne învață Carta europeană a autonomiei locale, de a avea cel puțin un minim necesar de resurse ce ar permite soluționarea unor probleme. Marea majoritatea a aleșilor locali înțeleg necesitatea descentralizării. Unele realizări în acest domeniu sunt apreciate de toți. De exemplu, descentralizarea parțială a Fondului rutier a fost obținută în rezultatul insistenței CALM, dar și înțelegerii care a existat din partea Guvernului. Astfel, la sfârșitul anului 2016 s-a acceptat ca o anumită parte a Fondului rutier să vină direct în bugetele locale, fără a trece prin niște filtre politice, având la bază numărul populației. Efectul este unul foarte bun, chiar dacă la început exista o mare neîncredere în APL că vor putea gestiona aceste 100, 500 mii de lei sau un milion. Se credea că APL nu au capacități. Deși nu este suficient, acum orice primărie are o anumită sumă de bani pe care o poate planifica în fiecare an și stabili ce drum repară. Sunt și alte exemple care ne arată că anume în această direcție trebuie să mergem. Acum mai există niște discuții simpliste despre reforma administrativ-teritorială, explicația fiind că APL sunt prea multe, nimeni nu recunoaște că lipsa dezvoltării este din cauza că autoritățile nu descentralizează, nu oferă mai multe posibilități APL să se dezvolte. Este o abordare periculoasă pentru că noi știm că RM se confruntă cu niște probleme grave, cum este migrația, depopularea, lipsa locurilor de muncă. Unii cred că vor fi mai eficiente mai puține primării, vor ajunge mai mulți bani în teritoriu și oamenii vor simți îmbunătățirea, ceea ce nu s-a demonstrat nicăieri. CALM are diverse acorduri, parteneriate, colaborări cu asociații similare din diverse țări. Cunoaștem că nici într-o țară unde s-au făcut asemenea reforme nu s-au adeverit promisiunile făcute oamenilor – o situație economică mai bună sau mai mulți specialiști în primării. Dimpotrivă, s-au accentuat niște fenomene negative, cum ar fi depopularea. Oare se conștientizează faptul că anume prin efortul acestor primari se înregistrează unele schimbări în comunitățile locale? Mulți nici nu își imaginează ce efort depun acești edili, sunt și excepții, dar acum vorbim de situația generală. Oamenii nu își permit să meargă în concedii, să petreacă timp în familiile, să trăiască decent, deoarece nu poți spune că un salariu de cinci mii este unul adecvat pentru un primar. Acum s-a mai schimbat puțin situația, deși aceste majorări sunt plătite din bugetele locale. Datorită acestor oameni se mai păstrează lumina din satele noastre, se mai repară niște drumuri, mai există iluminare stradală, niște școli sau grădinițe renovate, se mai aduc niște investiții. Să ne imaginăm că peste noapte din 900 de primării vor deveni 300, se face o primărie la 10 mii de oameni, așa cum vorbesc unii. Întrebarea noastră este dacă se dorește distrugerea satului moldovenesc, a accelerării procesului de pustiire a tuturor satelor? Am putea discuta despre o anumită optimizare, îmbunătățire a unei organizări teritoriale, dar acest lucru trebuie făcut într-un format larg, nu pe furiș așa cum se face acum în unele cercuri, ci în baza unor discuții ample, pentru a avea un consens general, atât social, cât și politic. Să nu se întâmple ca în anul 1998 că cineva vine la putere și implementează o reforma și apoi altcineva vine și schimbă totul. Fiind considerată țară săracă cheltuim miliarde de lei pentru reformă și apoi alte miliarde pentru anularea acesteia. Noi trebuie să construim statul de jos în sus, fundamentul unui stat este poporul și aleșii locali. Sperăm că cei care vor veni la putere sau poate cei care o vor păstra să atragă atenția asupra acestor necesități, deoarece Republica Moldova nu poate să se dezvolte în asemenea mod. Descentralizarea este cheița de aur ce ar permite Republicii Moldova să aibă o perspectivă de viitor. O descentralizare înțeleasă foarte bine ar putea uni societatea noastră. Unii se întreabă de ce în UTA Găgăuzia rămân toate impozitele, de ce Comratul primește mai multe venituri decât Cimișlia sau Cahulul? Colegii din APL se bucură pentru autoritățile locale din UTA Găgăuzia, dar își doresc ca acest sistem să fie extins la nivelul întregii republici. Comratul chiar se dezvoltă și este o dovadă a faptului că astfel putem schimba lucrurile și în Cahul, Cimișlia, Leova, Hâncești ș.a.m.d. Noi doar nu avem cetățeni diferiți, ei toți trebuie să beneficieze de aceleași condiții. Sperăm ca aleșii poporului să găsească un echilibru în administrarea acestui stat, astfel încât prioritar să fie întotdeauna cetățeanul.

Emisiunea poate fi audiată la următorul link: http://calm.md/libview.php?l=ro&idc=66&id=5060