17 Decembrie 2008 — Pentru fiecare al treilea cetăţean din RM, singura idee națională e legată de consolidarea statului de drept. Datele sondajului descriu R. Moldova ca pe o societate atomizată, în care cetăţeanul investeşte cu încredere doar propria familie și rudele apropiate – 42,9%, și are puțină încredere în vecini și autorități publice. Multipartitismul nu este apreciat de cetățeni. Într-un stat în care pluralismul politic nu este consolidat prin instituții și practici viabile, până și oamenii simpli ajung să-şi dorească un singur partid care să guverneze, sau cel mult două partide. Totodată, cele mai importante piedici pe calea integrării europene sunt: corupția, instabilitatea politică, ideologia partidului aflat la guvernare și interesul limitat al UE. Alternarea la guvernare ar fi salutată de populație, iar 41% susțin ideea unificării partidelor din opoziție pentru alegerile din 2009. Fiecare al treilea cetăţean consideră că în Republica Moldova există cel puţin un partid de orientare europeană incontestabilă. Acestea sunt principalele constatări ale sondajului naţional „Monitorul Social - 2008 ”, prezentat la 17 decembrie 2008, de către IDIS „Viitorul”. Presiunile sociale în 2008. Sărăcia este pentru fiecare al doilea cetăţean cea mai presantă problemă de rezolvat. 41,8% susțin că sărăcia lor este produsă de corupție și abuzuri. Anume corupţia este cea care împiedică aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, sunt de părere circa 17,5% din respondenţi, care insistă asupra unor acțiuni mai eficiente de eliminare a corupției și creșterea calității actului de guvernare. Viaţa politică şi actorii săi în RM. Întrebaţi cum este un politician de tip nou în viziunea lor, cetăţenii susțin că acesta trebuie să fie preocupat de grijile cetăţenilor, să fie un bun gospodar, tânăr şi energic, experimentat şi exigent, curajos şi onest. Totodată, cea mai multă încredere o are actualul preşedinte V. Voronin – 45,9%, urmat de speakerul M. Lupu (35,3%), Prim-ministrul Z. Greceanîi (31,5%), ex-premierul V. Tarlev (30,5%), Primarul de Chişinău D. Chirtoacă (26,5%), D. Braghiş (17,4%), V. Filat (16,4%), S. Urechean (16%), M. Ghimpu (13,6%), D. Diacov (11,8%). Susținerea anunțată pentru partide. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, cu siguranţă în configuraţia legislativului ar intra Partidul Comuniştilor din Moldova (30,6%) şi Partidul Liberal (5,6%), în condiţiile în care cota indecişilor este de 22%. Aceste formaţiuni sunt urmate de Alianţa Moldova Noastră (4,4%), Partidul Liberal Democrat (4,4%), Partidul Democrat (4,2%), Partidul Social Democrat (3,7%) ş.a. În acelaşi timp, fiecare al 4 cetăţean nu ar vota în niciun caz cu actualul partid aflat la guvernare. De fapt, respondenții știu mai bine de ce nu ar vota un partid politic: 32% pentru lipsa de responsabilitate, în cazul în care ar fi corupt – 30%, ori dacă acestea nu ar avea experiența necesară – 9%. Idei şi proiecţii politice faţă de partide. Pentru 9,6% din cetăţeni, Partidul Comuniştilor din Moldova se asociază cu faptul că „au făcut bine”; pentru 9% – „cu majorarea pensiilor şi salariilor”. Iată ideile cele mai frecvente cu care sunt asociate partidele: „Democraţie” (Partidul Democrat, Partidul Social Democrat, Partidul Liberal Democrat), „Europa” (Alianţa Moldova Noastră, Partidul Liberal, Mişcarea Acţiunea Europeană), „România” (Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular Creştin Democrat), „Rusia” (Mişcarea Ravnopravie). Alegerile vor fi câștigate de către cei care vor dovedi că pot deschide locuri de muncă – 45%, și vor atrage investiții străine – 26%. Pe plan social, viitoarea guvernare ar trebui să se ocupe de creşterea pensiilor şi asigurarea unui trai decent pentru toți cetățenii – 48%, reducerea inegalității veniturilor – 25%. Pe plan cultural, guvernanții ar trebui să asigure creșterea statutului social și respectul atribuit oamenilor de cultură – 22%, dar și creșterea rolului limbii oficiale în cadrul societății – 16%. Jumătate dintre respondenţi pledează pentru sporirea cheltuielilor pentru sistemul educaţiei publice şi modernizarea lui. Vecini şi repere externe. „Statele-prieten”, în viziunea respondenţilor, sunt: Federaţia Rusă (26,8%), România (18,3%), Ucraina (15,2%), Italia (8,8%) ş.a. Totodată, la categoria „statelor-neprieten”, găsim: Federaţia Rusă (13,3%), Georgia (13,3%), România (12,2%), SUA (10%). Fiecare al 4 cetăţean consideră că integrarea europeană trebuie precedată de cea în NATO, optând pentru formula integrării euro-atlantice. Implementarea cercetării: Sondajul naţional „Monitorul Social – 2008” a fost efectuat de CBS-AXA, la rugămintea IDIS „Viitorul”. Chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta de răspuns. Datele au fost culese în perioada 16-24 noiembrie 2008. Marja de eroare este de ± 3%, eşantionul fiind reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova. Calitatea culegerii datelor şi veridicitatea realizării interviurilor a fost efectuată de către verificatori CBS-AXA # # # Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Coordonatorul relaţii publice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Laura Bohanţov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org