17 Noiembrie 2010 — Noul proiect geopolitic rusesc, Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus, a fost preluat rapid de către unele partide politice moldoveneşti, devenind chiar temă de campanie. Or, spaţiul economic eurasiatic pe care îl articulează Rusia este o falsă alternativă pentru dezvoltarea economică şi modernizarea instituţională a Republicii Moldova. Prin urmare, trebuie tratată ca atare: Republica Moldova să-şi menţină traseul european, printr-o eurointegrare sectorială prudentă şi bine susţinută tehnic. Un exerciţiu politic deloc uşor, mai ales că Rusia ne va aminti des de acum încolo despre structura răsăriteană. Cert e că Republica Moldova nu-şi poate permite luxul de a nu beneficia de accesul liber pe piaţa europeană şi, respectiv, de a suspenda un amplu mecanism de negocieri cu Uniunea Europeană.

La aceste concluzii ajunge expertul politic asociat al IDIS „Viitorul”, Eduard Țugui, în analiza sa „Falsa alternativă estică: Republica Moldova şi Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus”. Analiza este inclusă în Buletinul de Politică Externă, produs cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova şi al the National Endowment for Democracy.

Faptul că Ucraina nu este, cel puţin deocamdată, membru al acestei Uniuni Vamale conferă şi o mai mare doză de incertitudine asupra acestui proiect, subliniază Eduard Ţugui. Astfel, apartenenţa Moldovei la un asemenea spaţiu economic s-ar traduce prin mai multe vulnerabilităţi decât avantaje: „Deşi pledează pentru crearea unei pieţe interne, chiar pentru o monedă comună, Rusia nu doreşte să liberalizeze piaţa energetică, inclusiv infrastructura de transport a hidrocarburilor, care ar permite procurarea de energie direct din Asia Centrală. Astfel, într-un spaţiu economic comun, statul rus va deţine monopolul asupra transportării şi, respectiv al preţurilor, hidrocarburilor”.

La acest moment, prioritar pentru autorităţi trebuie să fie obţinerea unui regim liberalizat de vize cu UE. Eduard Ţugui: „Este important ca liberalizarea regimului de vize să preceadă liberalizarea comercială sau, ca variantă de rezervă, cele două liberalizări să se producă concomitent, iar cetăţenii moldoveni să înceapă a circula liber pe piaţa europeană concomitent cu bunurile”.

Autorul recomandă decidenţilor să negocieze sporirea asistenţei financiare nerambursabile europene pentru Republica Moldova: „În contextul negocierii bugetului comunitar pentru perioada 2014-2020, statul moldovenesc poate solicita pentru această perioadă finanţare prin Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (de care beneficiază şi statele balcanice doar potenţial candidate la aderare), instrument financiar absolut providenţial pentru producătorii autohtoni într-o zonă de comerţ liber si aprofundat cu UE”.

Buletinul de Politică Externă al Moldovei reprezintă o serie de analize succinte, scrise de experţii locali şi internaţionali, dedicate celor mai importante subiecte ce ţin de politica externă a Moldovei, schimbărilor majore din regiunea Mării Negre, cooperării cu organizaţiile internaţionale şi activităţilor de consolidare a păcii din regiune. Buletinul are atât scopul de a crea o platformă comună de discuţii, cât şi de a crea o comunitate de experţi, comentatori, oficiali şi diplomaţi care sunt preocupaţi de perspectivele de integrare europeană a Moldovei. Totodată, acest produs îşi propune să ofere analiştilor şi diplomaţilor moldoveni o tribună veritabilă pentru dezbaterea celor mai interesante şi controversate opinii care ar putea ajuta Moldova să-şi găsească calea spre Uniunea Europeană.

Pentru abonare la buletin, expediaţi un mesaj la laura.bohantov@viitorul.org.

Descărcaţi aici cea de-a douăsprezecea ediţie a Buletinului de politică externă: