20 Octombrie 2010 — Spectrul de probleme de sănătate care afectează populaţia vârstnică impune reconfigurarea abordării serviciilor de medicale. Astfel, în condiţiile în care populaţia în etate are o stare a sănătăţii rea sau chiar foarte rea, Republica Moldova este cu mult sub media europeană la capitolul paturi de spital pentru persoane vârstnice şi medici specializaţi, aşa-numiţii geriatri. În cele mai multe din raioanele republicii nu există medici cu specializarea primară în geriatrie, rolul acestora fiind îndeplinit de medicii terapeuţi. Or, un pachet de servicii medicale de calitate pentru persoanele în etate nu înseamnă doar spitalizare, ci presupune o abordare mult mai complexă: tratament specific, nutriţie adaptată la necesităţi, dar şi gimnastică, masaj etc.

Către anul 2051, fiecare a treia persoană din Republica Moldova va fi în etate. Această evoluţie se va răsfrânge în primul rând asupra sistemului de sănătate, care, cel mai probabil, nu va face faţă presiunilor. Deşi autorităţile par să fie interesate de a fortifica şi de a adapta serviciile de sănătate la noile necesităţi pentru populaţia vârstnică, deocamdată actele în vigoare nu stabilesc pachetul de servicii pentru această categorie de persoane.

Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a cincea ediţii a Monitorului Social, „Necesităţi în dezvoltarea unui sistem naţional de asistenţă medicală pentru persoanele vârstnice”, prezentată azi, 20 octombrie 2010, la IDIS „Viitorul”. Monitorul Social reprezintă un produs trimestrial al IDIS, care apare cu suportul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.

„Procesul de îmbătrânire demografică este complementat de dominarea din ce în ce mai acută a bolilor cronice, apariţia maladiilor specifice vârstelor înaintate, dar şi creşterea numărului persoanelor cu dizabilităţi. Pentru a controla aceste procese, este nevoie de a restructura serviciile de sănătate oferite persoanelor vârstnice.”, explică expertul asociat al IDIS „Viitorul” în politici de sănătate, Andrei Mecineanu, care este şi preşedintele Institutului de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială din Republica Moldova.

O simplă analiză a proporţiei îmbolnăvirilor şi mortalităţii populaţiei vârstnice, precum şi a gradului de spitalizare a respectivei categorii, demonstrează că infrastructura actuală nu poate asigura necesităţile acesteia, susţine Andrei Mecineanu: „Pentru a furniza servicii geriatrice de calitate, e nevoie de un medic specializat – geriatru – dar şi farmacolog clinic, psiholog, nutriţionist, terapeut, asistent social etc.”

Studiul IDIS recomandă Ministerului Sănătăţii să modeleze o nouă paradigmă de finanţare, bazată pe necesităţile populaţiei. De asemenea, e nevoie de a stabili o normă de paturi de spital şi medici specializaţi pentru persoanele în etate, conform proiecţiilor demografice. O altă prioritate este crearea unui pachet de servicii pentru vârstnici. Fiecare dintre aceste servicii trebuie să se regăsească în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Asistenţa medicală primară, la rândul ei, trebuie finanţată conform riscurilor de sănătate ale populaţiei.

Pentru a oferi o alternativă serviciilor publice de sănătate prestate vârstnicilor, studiul sugerează elaborarea unor standarde minime de calitate în furnizarea respectivelor servicii pentru sectorul privat non-profit. Aceasta ar permite evaluarea, monitorizarea performanţei şi acreditarea serviciilor şi finanţarea acestora de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Totodată, studiul insistă pe introducerea „legilor de procentaj” în finanţarea sectorului privat non-profit pentru furnizarea serviciilor medico-sociale. Astfel, pentru fiecare an fiscal, contribuabilii vor avea posibilitatea de a dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând 1-2% din impozitul pe venit net anual impozabil, datorat pentru subvenţionarea entităţilor non-profit. Or, aceste „legi de procentaj” nu generează cheltuieli suplimentare pentru părţile implicate şi au fost implementate cu succes în ţări membre UE, precum Ungaria, Slovacia şi România