14 Septembrie 2010 — Până acum „o vacă sfântă”, campania pentru referendumul constituţional din 5 septembrie a făcut din mass-media un sac de bătaie în care politicienii şi-au descărcat nervii şi frustrările. Eşecul referendumului nu se datorează atât prestaţiei proaste a media, cât incoerenţei mesajelor politicienilor. Totodată, modul de reflectare a unui plebiscit ar trebui reglementat diferit decât în cazul unei campanii. Asta fiindcă în primul caz contează mai mult emisiunile de educaţie electorală decât eternele rivalităţi politice subliniate la dezbateri.

Implicarea jurnaliştilor în a relata despre referendum a fost masivă în comparaţie cu scrutinele precedente, încât am putea vorbi de o supradoză. La un moment dat, tema plebiscitului s-a suprapus cu cea corupţiei politice, devenită cap de bătaie. Pe lângă faptul că au semănat neîncredere, campaniile pretinse anti-mafia rareori s-au bazat pe investigaţii profunde şi deseori pe declaraţii senzaţionale, spuse cu anumit interes. În goana după raiting, unele instituţii media au ajuns să îşi asume poziţia unei singure părţi. Asta în condiţiile în care patronii media rămân în umbra unor identităţi formale la Camera Înregistrării de Stat. În realitate, se dovedeşte că înseşi reporterii nu ştiu pentru cine lucrează, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului declară neputincios că nu are pârghii pentru a săpa mai adânc.

În aceste condiţii, singura cale de a asigura echilibrul între libertatea de exprimare şi onoarea persoanei este cea legală. Or, referendumul din 5 septembrie curent a însemnat 0 sesizări la CCA pe comportamentul incorect al mass-media şi 0 solicitări pentru dreptul la replică. Cu toate acestea, supăraţi au fost şi printre politicieni, şi printre oamenii de afaceri.

La acest concluzii au ajuns cei peste 30 participanţi la un Club de discuţii din Chişinău din 13 septembrie 2010. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului european implementat de IDIS „Viitorul”, „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.

Afirmaţiile unor politicieni care acuză media de eşecul referendumului şi solicită impunerea de sancţiuni, motivând că e libertate excesivă, nu reprezintă decât „nişte vorbe spuse la mânie”, este de părere expertul IDIS Cornel Ciurea. La rândul său, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, consideră că „declaraţiile unor lideri nu reprezintă decât o încercare stângace de a transfera vina pentru eşecul propriu pe mass-media”.

Deşi media s-au angajat mai activ ca niciodată în relatarea despre procesul politic, grilele de emisie au fost sterile pe dimensiunea educativă. Membra CCA, Ludmila Vasilache: „Oamenii nu puteau să nu vadă şi să nu audă. Eu cred că a fost o supradoză de dezbateri. De ce nu s-au făcut emisiuni care să explice oamenilor care nu au nimic cu politicul ce e asta referendum? La dezbateri s-a vorbit cu totul despre altceva, fiecare a venit cu buba lui şi oamenii până la urmă nu au înţeles nimic”. Referindu-se la supărările politicienilor pe breasla jurnalistică, Vasilache se întreabă de ce nimeni nu a depus sesizări sau nu a încercat să facă uz de dreptul la replică, garantate de lege.

În acelaşi timp, preşedintele Consiliului de Observatori al IPNA „Compania Teleradio-Moldova, juristul Eugeniu Râbca, relatează că au fost zile în care nicio formaţiune politică nu a solicitat nici măcar timpul de antenă gratuit. Râbca constată totodată deficienţe ale legislaţiei care reglementează reflectarea plebiscitelor, care au trezit dispute şi în rândul juriştilor. Şi preşedinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, sport şi mass-media, Corina Fusu, pare să fie de aceeaşi părere: „S-a sugerat că legislaţia care reglementează reflectarea referendumului nu ar trebui să fie aceeaşi ca şi în cazul campaniilor electorale obişnuite. Scopul este cu totul altul.”

Jurnaliştii prezenţi la eveniment au opinat că ar trebui revăzută şi modalitatea de desfăşurare a dezbaterilor electorale. Corespondent la Chişinău al Radio România Actualităţi, Cătălin Gomboş: „Mass-media trebuie să se mobilizeze să convingă Comisia Electorală Centrală, care pare disponibilă, să facă un pic mai flexibile regulile privind dezbaterile, pentru ca televiziunile să poată face şi audienţă. Asta fiindcă la ora actuală regulile sunt foarte stricte, mai ales pe modul de selectare a participanţilor”.

În goana după senzaţional, unele instituţii de presă s-au lansat în campanii aşa-zise „anti-mafie” care oscilează periculos de mult la graniţa dintre moral şi tendenţios, explică Cornel Ciurea de la IDIS „Viitorul”: „Jurnaliştii s-au implicat în aceste campanii fiindcă sunt scandaloase, sporesc atenţia publicului şi cresc raitingurile. Din punct de vedere moral, mă întreb dacă nu ne-am prea înglodat în aceste campanii, dacă nu e totuşi niţel excesivă ideea de a lupta cu mafia prin declaraţii, şi nu procese judiciare”.

La rândul ei, reprezentanta CCA, Ludmila Vasilache este de părere că propaganda de altădată a luat locul manipulărilor fine, nu mai puţin periculoase: „Eu ca şi telespectator, îmi pun întrebarea: de ce acum? De ce s-au suprapus ele cu campania electorală?” Şi directoarea Moldova 1 Internaţional, Ludmila Barbă, remarcă efectele negative ale abordărilor senzaţionale ale unor subiecte extrem de sensibile: „Această campanie poate fi ceva de bătaie lungă, nu doar concepută pentru a trece în umbră a referendumului. Cred că impactul este cu mult mai mare. Telespectatorul nu are informaţia pe care i-o oferă investigaţia şi asta scade credibilitatea faţă de instituţiile de stat. E nevoie de claritate în acest caz. Altfel, în goana după raiting, ajunge să ne acopere pe toţi o avalanşă.”

În acelaşi timp, directoarea CJI, Nadine Gogu, îndeamnă jurnaliştii să reflecte tema corupţiei, însă ghidându-se de probe şi nu declaraţii: „Conferinţa de presă e doar un punct de pornire pentru investigaţie. Or, acele evenimente se făceau cu o anumită intenţie a cuiva şi aşa jurnaliştii s-au transformat în susţinătorii unora dintre părţi.”

Configurarea agendei mediatice după interesul unui grup restrâns de persoane este un risc care ar putea fi evitat prin examinarea informaţiei despre fondatorii instituţiilor audiovizuale, susţine juristul Eugeniu Râbca: „Mă întreb cum a putut oare CCA vota pentru a oferi licenţa pentru o întreprindere al cărei fondator este o altă întreprindere dintr-o zonă off-shore? Altfel, vom ajunge la situaţia din Italia, cu berlusconizarea media. Acum suntem în proces de elaborare a unui nou Cod al Audiovizualului, care trebuie să stabilească nişte mecanisme foarte clare de responsabilizare a membrilor CCA, şi am aici în vedere inclusiv demisia în caz de nerespectare a legislaţiei. Când promovam actualul Cod, ne gândeam la altceva, pentru noi mass-media era o vacă sfântă, mai puţin ne gândeam la responsabilizare. Ajungem acum la situaţia când membrii CCA sunt mai inamovibil ca judecătorii.”

„Eu uneori cred că jurnaliştii habar nu au pe cine slujesc. Radiodifuzorii prezintă cine sunt proprietarii, în conformitate cu datele de la Camera Înregistrării de Stat. Dar de unde să ştim dacă sunt adevăraţii proprietarii? Nu avem asemenea mecanisme. Se mai scapă lumea cu vorba, circulă bârfe, dar cum le putem demonstra?”, se întreabă retoric Ludmila Vasilache de la CCA.

Proiectul european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova” este finanţat în cadrul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi are un buget în valoare totală de 89563,82 EUR (85085,63 EUR - mărimea suportului oferit de Uniunea Europeană) şi are o durată de un an. Pe lângă promovarea recomandărilor de optimizare a legislaţiei pe libertatea de exprimare şi sectorul media, proiectul include şi elaborarea unui Strategii de dezvoltare a sectorului media şi semnarea unei Foi de parcurs pentru europenizarea media. Pentru a descuraja ingerinţele politicului în activitatea jurnaliştilor, politicienii vor fi invitaţi să semneze public un Acord de Neimplicare în Politica Editorială a Mass-media.

Proiectul gestionat de IDIS „Viitorul” va include o campanie de promovare a libertăţii de exprimare. Prin intermediul posterelor, calendarelor tematice, dar şi a unor serii de articole plasate în media locale, vor fi prezentate soluţiile la problemele cu care se confruntă media, insistându-se pe optimizarea legislaţiei.