30 Noiembrie 2009 — Juridic, relaţiile contractuale pe care le-a stabilit Republica Moldova în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) nu contravin, în linii mari, angajamentelor pe care şi le-a asumat Chişinăul în raport cu Bruxelles. Totuşi, avansarea dialogului privind aderarea la Uniunea Europeană va impune Chişinăul să îşi definească clar poziţia sa faţă de CSI, în special, faţă de Federaţia Rusă. Asta fiindcă susţinerea unilaterală a poziţiei Moscovei compromite ideea integrării europene. Pe de altă parte, Federaţia Rusă priveşte cu circumspecţie apropierea geografică dintre CSI şi UE, punând în joc cartea energetică. Chişinăul trebuie să sublinieze că integrarea europeană nu presupune răcirea relaţiilor cu Moscova. În acest moment, Republica Moldova trebuie să se concentreze pe liberalizarea regimului de vize în UE pentru cetăţenii săi şi să profite de avantajele economice oferite atât de CSI, cât şi de UE.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului de politici publice „Proiectul CSI: anatomia unui eşec”, lansat azi, 30 noiembrie 2009, la IDIS „Viitorul”.

„Funcţionalitatea CSI a avut şi mai are un caracter contradictoriu şi controversat. În primul rând, membrii acestei organizaţii înţeleg diferit scopul, statutul şi perspectivele CSI. În al doilea rând, CSI a moştenit de la defuncta URSS o zestre de neinvidiat, cum ar fi conflictele etnopolitice, împărţirea fostei armate sovietice, repartizarea datoriilor economice ale Uniunii Sovietice etc. Spre deosebire de CSI, UE este un parteneriat economic şi politic reuşit încheiat între 27 de ţări democratice din Europa, generator de pace, prosperitate şi libertate”, au subliniat autorii studiului.

Studiul IDIS analizează compatibilitatea dintre statutul de membru al CSI şi aspiraţiile europene ale Republicii Moldova pe patru domenii de referinţă: securitatea şi politica externă, economia, energia şi migraţia.

Securitatea şi politica externă. Prin angajamentele pe care şi le-a asumat, Republica Moldova s-a obligat să-şi coordoneze politica sa externă cu statele membre ale CSI, accentuează politologul Veaceslav Berbeca: „Pe parcursul anilor ’90 ai secolului trecut, această incompatibilitate nu era atât de evidentă precum este acum. Însă, odată cu extinderea UE spre Est, proclamarea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova şi schimbarea opticii politicii externe a Rusiei faţă de Occident, lucrurile s-au schimbat semnificativ.”

Berbeca explică că Federaţia Rusă vede în Parteneriatul Estic o „tentativă de a atrage aceste ţări în zona de influenţă a Bruxelles-ului, scoţându-le din cea de influenţă a Rusiei”, ceea ce demonstrează existenţa unor divergenţe clare dintre UE şi Federaţia Rusă. Autorul susţine că Rusia şi UE au o optică diferită asupra politicii internaţionale: „Kremlinul a reintrodus politica de putere în spaţiul de securitate european; UE nu este percepută drept o putere benignă, mai ales că, pentru oficialii ruşi, extinderea UE în statele care au făcut parte din Pactul de la Varşovia şi republicile baltice, ar fi creat un lobby antirus în sânul Uniunii”.

Economia. Veaceslav Berbeca este de părere că există o incompatibilitate semnificativă între statutul de membru CSI şi calitatea de membru al UE, pe domeniul economic: „Este greu de presupus că Republica Moldova poate să facă parte din două Uniunii Economice care presupun crearea a două pieţe diferite de mărfuri, capital, servicii şi forţa de muncă; două uniuni vamale separate; taxe vamale diferite; două uniuni valutare diferite sau politici comune diferite”.

Aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în CSI contravine intenţiilor Chişinăului de creare a zonei comerţului liber cu Uniunea Europeană, explică Berbeca: „Statul care este membru al unei uniuni vamale, de orice gen, pierde posibilitatea de a purta independent negocieri pe problema comerţului liber cu oricare alt subiect”.

La acest moment, Republica Moldova trebuie să profite de oportunităţile oferite de UE în comerţul dintre părţi, pentru că piaţa europeană este un spaţiu transparent, cu reguli bine definite. Acest lucru nu înseamnă ca trebuie de abandonat avantajele economice pe care ne le oferă statele CSI, adaugă Veaceslav Berbeca.

Energia. Relaţia energetică a UE cu Federaţia Rusă este foarte complicată. Asta reiese din diferenţa de abordare a sectorului energetic, consideră co-autorul studiului, Ion Tăbârţă: „Uniunea Europeană percepe acest sector din punct de vedere preponderent economic, pe când Federaţia Rusă încearcă să utilizeze sistemul energetic în special ca pe un instrument politic”.

În aceste condiţii, Chişinăul trebuie să reducă dependenţa sa faţă de sursele energetice ruseşti. Potrivit lui Tăbârţă, una din căi ar fi racordarea sistemului naţional al Republicii Moldova la sistemul european: „Imediat ce s-a anunţat despre intenţia Moldovei de a se integra în Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie, Rusia nu şi-a ascuns nemulţumirea, declarând ca acest pas pune în pericol funcţionarea normală a sistemelor energetice ale altor state CSI. Nemulţumirea se datorează faptului că, în cazul intrării Moldovei şi Ucrainei în respectiva Uniune, acestea vor fi obligate să se transfere într-un regim energetic izolat de Rusia.”

Migraţia. Statutul de furnizor dublu de emigranţi – atât pentru statele UE, cât şi pentru cele ale CSI (în special, Federaţia Rusă) – necesită amplificarea dialogului în soluţionarea acestei probleme cu ambele organizaţii. În CSI, soluţionarea problemei migraţioniste se face doar la nivel de intenţii, afirmă Ion Tărbârţă: „Iniţierea unui dialog constructiv în acest domeniu în CSI este împiedicată de politizarea acestei probleme, în special de Federaţia Rusă.”

În dialogul cu Bruxelles-ul, Chişinăul trebuie să obţină liberalizarea regimului de circulaţie a cetăţenilor moldoveni. În dialogul cu CSI, este necesar de a crea cadrul juridic ce ar permite oficializarea numărul mare de migranţi ilegali aflaţi la muncă în statele CSI.

La prezentarea studiului au participat oficiali de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, experţi independenţi, reprezentanţi ai partidelor politice şi comunităţii ştiinţifice.