14 Aprilie 2022 — Într-un interviu pentru calm.md, secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea, a vorbit despre gestionarea crizei refugiaților, rolul autorităților locale în acest proces și mecanismele de susținere a cetățenilor care au fugit din calea războiului și a familiilor gazdă.

Care este rolul autorităților locale în gestionarea crizei refugiaților?

Dumitru Udrea: Rolul autorităților locale în gestionarea crizei refugiaților este foarte important. Din primele zile ale războiului, atât voluntarii, cât și autoritățile publice locale erau prezente la frontiera Republicii Moldova pentru a ajuta. Apoi, inclusiv datorită dialogului pe care l-am avut cu autoritățile publice locale, cu CALM-ul, am inițiat niște procese care ne-au permis să ajungem la etapa în care să avem niște mecanisme aplicabile, care funcționează și răspund solicitărilor refugiaților. Mă refer la centrele de plasament acreditate, iar în cadrul ultimei ședințe a Comisiei Situații Excepționale am oferit posibilitatea și primăriilor să creeze asemenea centre. Liniile de finanțare deja sunt deschise, urmează a fi compensate măcar o parte din cheltuielile suportate, inclusiv cele de până la deschiderea oficială a acestor centre de plasament, în funcție de documentele justificative prezentate Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Sunt și locații în care sunt cazați refugiați, dar care nu au întrunit criteriile necesare pentru a deveni în mod oficial centre de plasament…

Dumitru Udrea: În acest caz putem vorbi despre trei instrumente la care am lucrat. Există două programe financiare susținute de către organizațiile internaționale. Este vorba despre Agenția ONU pentru Refugiați care implementează programul de asistență financiară pentru refugiați. Vorbim despre un suport financiar acordat refugiaților pe parcursul unei perioade de timp, astfel încât aceștia să-și poată procura cele necesare. Și familiile gazdă sunt susținute financiar. Este vorba despre Programul Alimentar Mondial care oferă un suport unic în valoare de 3500 de lei familiilor care au primit într-o perioadă de șapte zile cel puțin doi refugiați. În afară de partea financiară, există un alt mecanism ce prevede solicitarea de bunuri. Prin intermediul platformei online uahelp.md, primarii pot face comandă de bunurile necesare refugiaților. O altă modalitate de a obține lucrurile de primă necesitate și alimente este de a expedia o cerere Ministerului Muncii și Protecției Sociale și, în funcție de necesități și stocurile disponibile în depozit, primăriile vor primi cele necesare pentru refugiați. Noi am identificat posibilitatea ca partenerii externi să suporte costurile de trasnportare a acetor produse. Trebuie să menționăm că astăzi avem un singur depozit, la Vatra. Discutăm cu organizațiile internaționale pentru a fi creată posibilitatea de a deschide depozite regionale, mai aproape de fiecare primărie, cel puțin unul la nord și altul la sud.

Revenind la programele de asistență financiară, menționez că atunci când acestea vor fi implementate, vom înțelege mai exact unde se află refugiații. Conform unor estimări, avem circa 22 000 de refugiați care se află în teritorii, numărul total al ucrainenilor care au decis să rămână în Republica Moldova fiind de circa 97 000, ceea ce ar însemna că cei mai mulți dintre ei și-au găsit refugiul în municipiul Chișinău. O parte dintre refugiații stabiliți în Chișinău sunt pe cont propriu, s-au cazat în hoteluri sau închiriază apartamente, o altă parte s-a adăpostit în centrele de plasament. Pentru a obține aceste date am lucrat cu primarii, cu autoritățile publice locale, inclusiv cu reprezentanții Guvernului în teritoriu. Sunt niște cifre estimative pe care urmează să le confirmăm atunci când va fi finalizat acest proces. Astfel, vom cunoaște cu exactitate unde se află fiecare refugiat.

Unii primari spun că mai mulți refugiați dar și familii gazdă nu au reușit încă să intre în posesia acestor sume de bani care le revin…

Dumitru Udrea: Este o problemă care mă preocupă și pe mine. Aceste programe sunt gestionate fără ca Guvernul să poată interveni. Agenția ONU pentru Refugiați și Programul Alimentar Mondial se ghidează de un anumit mecanism aplicat și în alte țări. Cunoaștem că în unele cazuri durează ceva timp până banii ajung la destinatari și chiar zilele trecute am avut o ședință de lucru cu reprezentanții acestor două programe de asistență pentru a înțelege care sunt impedimentele. Din câte ni s-a explicat, problema cea mai mare constă în lipsa de operatori pentru a procesa toată această informație. Sperăm că în cel mai scurt timp va fi implementată partea ce vizează activitatea echipelor mobile și va fi identificat numărul necesar de operatori pentru a procesa toate aceste cereri. La moment, sunt circa 20 000 de aplicații primite de finanțatori. Sper că în cel mai scurt timp refugiații, dar și familiile care i-au găzduit vor intra în posesia acestor bani.

Vă mulțumim!