Chisinau, 18 Mai 2012 — Modul în care mass-media reflectă subiectele sensibile despre copii, dar şi cum jurnaliştii interacţionează cu serviciile de relaţii cu publicul din instituţiile de resort, au fost subiectele principale ale dezbaterilor publice organizate de Asociaţia Presei Independente (API).
La 17 mai a.c., API a organizat la Bălţi masa rotundă „Reflectarea subiectelor sensibile despre situaţia/drepturile copilului şi interacţionarea cu serviciile de presă din instituţiile de resort”. La eveniment au participat circa 50 de jurnalişti şi reprezentanţi ai serviciilor relaţii cu mass-media din cadrul judecătoriilor, procuraturilor, comisariatelor de poliţie, direcţiilor învăţământ, direcţiilor pentru protecţia copilului etc. din raioanele de nord ale ţării.
Participanţii au remarcat că presa are restanţe la capitolul reflectarea subiectelor cu şi despre copii, în special atunci când relatează despre minori implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.). Contrar prevederilor Codului deontologic al jurnalistului, unele instituţii media nu protejează identitatea minorilor, încalcă principiul de prezumţie a nevinovăţiei, prezintă detalii privind tehnicile de suicid etc. Vina este împărţită între jurnalişti şi asistenţii sociali, poliţiştii, procurorii etc. care uneori pun la dispoziţia jurnaliştilor informaţii care n-ar trebui să fie făcute publice.
Irina Răducan, specialist în relaţiile cu publicul la Judecătoria din Ocniţa, afirmă că judecătorii, de regulă, prezintă jurnaliştilor doar informaţii care în mod legal pot fi furnizate. „Jurnaliştii deseori au şi surse alternative de informare. Este dreptul lor să caute cât mai multe date, însă nu trebuie să uite de prevederile Codului deontologic atunci când le publică”, spune Irina Răducan.
Natalia Sârbu, procuror la Procuratura Bălţi, susţine că instituţiile media sunt într-o competiţie continuă pentru subiecte senzaţionale, cum ar fi accidente, violuri, omoruri etc. „Jurnaliştii cer să le prezentăm cât mai rapid informaţii şi nu le pasă că unele date nu sunt până la capăt verificate. Presa îşi doreşte să fim cât mai deschişi şi să fim la dispoziţia ei”, spune Natalia Sârbu.
Nadejda Golban, reporter la ziarul „Plai Sângerean” (Sângerei), afirmă că redacţia ei evită să publice ştiri şi articole despre evenimente cu conotaţie negativă. „Eu cred că presa are datoria să publice cât mai multe ştiri pozitive şi să nu se axeze pe crime. Noi, la Sângerei, prezentăm istoriile de succes ale locuitorilor raionului, inclusiv ale copiilor. La fel cred că ar trebui să procedeze şi alte instituţii media”, afirmă jurnalista.
Tatiana Zabulica, reporter la ziarul „Observatorul de Nord” (Soroca), susţine că reprezentanţii unor instituţii refuză să-i furnizeze informaţiile solicitate, fără a specifica motivul refuzului. „Cred că mass-media şi serviciile de relaţii cu publicul trebuie să colaboreze eficient, pentru ca într-un final publicul să cunoască adevărul despre anumite fenomene, evenimente etc.”, spune Tatiana Zabulica.
Petru Macovei, director executiv API şi secretarul Consiliului de Presă din Republica Moldova, a făcut apel către participanţi să dea dovadă de mai mult profesionalism în activitatea lor de zi cu zi. Jurnaliştii, pe de o parte, să fie atenţi cum tratează subiectele sensibile, să se gândească la consecinţele materialelor pe care le prezintă publicului, iar reprezentanţii serviciilor de presă, pe de altă parte, să fie precauţi ce informaţii pun la dispoziţia jurnaliştilor.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea practicilor jurnalistice în mediatizarea subiectelor sensibile”, implementat de API şi finanţat de UNICEF.