2 Noiembrie 2016 — Un nou număr al ziarului dedicat APL și editat de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a ieșit de sub tipar. În paginile acestuia, și de data aceasta sunt reflectate cele mai stringente probleme cu care se confruntă APL din Republica Moldova. Parte, din cauza lipsei de acțiune și de perspicacitate din partea autorităților centrale, iar pe de altă parte, pe fundamentul unor decizii iresponsabile, păguboase pentru APL și deloc vizionare.

Astfel, editorialul, semnat de directorul executiv CALM, Viorel Furdui, trage un semnal de alarmă privind consecințele dramatice pe care le va avea decizia Ministerului de Finanțe de a plafona taxele locale. Furdui consideră că această decizie nu este altceva decât un atentat deschis, fățiș și cinic la Constituție și autonomia locală: ”De fapt, inițiativa Ministerului Finanțelor este lipsită în totalitate de orice temei. În mare parte, Ministerul Finanțelor speculează cu ideea și unele presupuneri de abuzuri din partea APL și doar pe unele cazuri izolate, care nu reflectă situația reală. În realitate, majoritatea covârșitoare a APL au o relație foarte bună cu mediul de afaceri locale (mulți dintre care fac parte din consiliile locale) și întotdeauna găsesc consens. Acest subiect a fost discutat pe larg în societate recent, generând mari tensiuni, afectând enorm imaginea guvernanților și, în fine, - primind o apreciere juridică corespunzătoare și foarte clară. În acest sens fără a acorda prea mult timp, doar vă recomandăm să faceți cunoștință cu textul INTEGRAL al deciziei Curții Constituționale (Hotărârea nr. 2, din 28.01.2014). În special, punctele 75-126. Nu este admisibilă o interpretare izolată și selectivă, cum se încearcă în cazul dat. În acest sens, în afară de motive de ordin procedural și de formă, o parte importantă din decizia respectivă se referă la argumente de fond/esență prin care se demonstrează foarte explicit, încălcarea principiilor și normelor fundamentale constituționale și ale altor legi citate și în vigoare. Iar ideea principală este că, în privința taxelor/impozitelor locale, legea poate stabili doar criteriile și principiile generale de aplicare. Însă stabilirea cotelor și mărimii lor este o competență exclusivă a APL! O altfel de interpretare sau încercare de a ocoli litera și sensul legii deja trebuie inclusă în categoria abuzului și sfera răspunderii penale/materiale. Deoarece, în mod repetat și deliberativ/conștient, se încearcă a prejudicia enorm bugetele locale și interesul public. Cine va răspunde de milioanele de lei pe care bugetele locale (considerate autonome și separate de cel al statului), NU le primesc datorită erorilor, abuzurilor și actelor neconstituționale admise de către unui funcționari și instituții ale statului?”.

Noua tentativă de plafonare a taxelor locale încalcă flagrant prevederile autonomiei locale și Constituția. Este declarația făcută de reprezentanții Congresului Autorităților Locale (CALM). Astfel, primarii se arată profund indignați de modificările la politica bugetar-fiscală pentru anul 2017, care prevăd cote pentru taxele locale. Potrivit lor, în condiții de criză și așa profundă, primăriile vor ajunge la sapă de lemn, în lipsa pârghiilor de suplinire a bugetelor locale.

GHEORGHE RĂILEANU, PRIMAR DE CIMIȘLIA: ” În loc să micşoreze povara lor din contul altor contribuiţii pe care sunt obligaţi să le achite, de exemplu fondul pentru pensionare, asigurarea medicală, care sunt foarte mari, ei au decis să-i ducă de nas cu o bombonică, să le arate că, adică, noi va susţinem şi o fac pe contul APL!”

ALEXANDRU BOTNARI, PRIMAR DE HÂNCEȘTI: ” Primarii au rămas împinși la perete: impozit rutier – nu avem , sa astupăm o groapă – nu avem cu ce. Ce să mai vorbim despre amenajarea teritoriului, în situația în care ne revin din plafonări doar puțin peste 200 de mii?”

CONSTANTIN COJOCARU, PRIMAR DE EDINEȚ: ” Taxele nu le pune primarul, ci sunt stabilite de toate forţele politice din teritoriu şi cred că niciun partid politic teafăr la minte, care analizează lucrurile, nu-şi va permite niciodată să pună pe cineva în dificultate. Cei direct protejaţi de plafonare sunt agenţii economici mari, iar cei mici vor puşi în situaţia să plătească taxe la nivelul celor mari!”

NICOLAE TUDOREANU, PRIMAR DE FEȘTELIȚA:” Sunt atâtea probleme la nivelul central că dacă s-ar ocupa doar cu rezolvarea şi soluţionarea acestora ar avea de lucru pentru100 de ani înainte. Problema este că, fiind restanţieri la strategia de descentralizare, uite că au găsit un fleac, o chichiţă, prin care încearcă să sustragă atenţia de la lucruri mult mai importante ce ţin de descentralizare!”

VIOREL DANDARA, VICEPRIMAR DE ORHEI: ” Vreau să fac referință la decizia Curții Constituționale. Eu nu înțeleg, pentru ce mai discutăm dacă această plafonare vine în contradicție cu principiile autonomiei locale? Este neconstituțional să iei de la APL competența constituțională de a stabili cuantumul taxelor locale. Autoritățile central trebuie să stabilească doar regulile de joc!”

VALENTINA CASIAN, PRIMAR DE STRĂȘENI: ” Această discuție este inutilă, deoarece este în afara cadrului legal. Și noi nu vom ceda presiunilor, care se exercită la nivel local. Noi am fost aleși direct de popor, noi ne fundamentăm activitățile pe lege și în interesul oamenilor, nu a unor cercuri înguste!”

În paginile ziarului, regăsiți și spicuiri din memorabila ședință a Curții Constituționale, care a avut loc în 2014, și în cadrul căreia s-a luat hotărârea irevocabilă: Înalta Curte a anulat, ca fiind contrară Legii Supreme, plafonarea taxelor locale, instituită la sfârşitul anului 2013 de Parlament şi criticată în termeni duri de autorităţile publice locale. Argumentele Curții au fost, de asemenea, inserate în paginile ziarului.

Totodată, puteți revedea și reevalua lista de restanțe ale autorităților în ceea ce privește implementarea Planului de acțiuni la capitolul descentralizare și autonomia locală. În premieră, a fost semnat un acord trilateral între CALRE al Consiliului Europei, Guvernul Republicii Moldova şi CALM, document care stipulează pașii pe care urmează să-i întreprindă autoritățile centrale pentru a elimina restanțele enorme și discrepanțele în domeniul descentralizării şi democraţiei locale.

În context, Tatiana Badan, președintele CALM, unul dintre semnatarii Foii de parcurs, a subliniat faptul că, colectivităţile locale au fost implicate în elaborarea SND prin intermediul asociaţiei. Totuși, în perioada de implementare s-a observat o reticență și o opoziție în ceea ce privește realizarea angajamentelor: ”Suntem într-o întârziere foarte mare, și asta în lipsa unui dialog constructiv și eficient între autoritățile naţionale și locale cu privire la problemele care vizează în mod direct APL. În multe cazuri, am fost consultați în ultimul moment sau nu s-a ținut cont de expertiza noastră. Considerăm că Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar putea da un nou impuls punerii în aplicare a SND, ca parte a Acordului. Relaţiile internaţionale, contactele, activităţile de promovare de CALM au adus nişte elemente substanţiale şi foarte pozitive pentru APL din Moldova, care, posibil, încă nu sunt resimţite pe deplin, dar care sperăm că vor avea nişte efecte pozitive în viitorul cel mai apropiat, nemaivorbind de termen mediu şi lung. Documente precum Raportul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei privind democraţia locală şi regională în Moldova sunt permanent citate la toate nivelele de guvernare, iar faptul că CALM este privit ca un partener important al acestui organism important este un lucru primordial.”

Primarii, care au fost prezenți la evenimentul de semnare a Foii de Parcurs, susţin că, în cazul în care autoritățile își vor îndeplini angajamentele asumate și vor ține cont de recomandările raportorilor Consiliului Europei, vor avea acces la mai multe resurse financiare, fapt ce va duce la implementarea proiectelor în localităţi. Prin intermediul CALM, primarii de mai mult timp solicită de la Guvern o evaluare a cadastrului în mediul rural la fiecare trei ani, în conformitate cu legea. Autoritățile locale vor să știe evaluarea corectă a prețului real în domeniul imobiliar, în scopul de a colecta în mod corespunzător impozitele și taxele locale. Bugetele locale suferă în fiecare an pierderi considerabile din cauza neactualizării valorii cadastrale a clădirilor, a căror ultimă estimare datează de mai bine de 10 ani. În plus, primarii cer introducerea unui nou sistem de colectare a impozitului pe venit. Autoritățile locale se plâng în acest sens de supra-centralizarea sistemului actual, care este, de altfel, şi ineficient. În ceea ce privește impozitul pe venitul persoanelor fizice, primarii solicita ca locul de reședință, care constituie în cea mai mare parte a cazurilor, locul de livrare a serviciilor publice, să constituie criteriul reţinut. În cele din urmă autoritățile locale doresc să păstreze în bugetul lor o parte din banii colectați de la taxe, în special pentru dezvoltarea infrastructurii.