14 Iunie 2016 — Dezbaterile asupra legii Bugetului de Stat pentru anul în curs, au stârnit polemici aprinse în ceea ce privește asigurarea primăriilor cu pârghiile necesare pentru fortificarea bazei fiscale a entităților pe care le gestionează, acest aspect fiind unul primordial în avansarea reformei decentralizării și edificarea unei autonomii financiare locale reale, în spiritul Cartei Europene și promisiunilor multiple în fața partenerilor de dezvoltare.

”Adio, reforma descentralizării!”, este reacția Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), la abandonarea/excluderea din politica-bugetar fiscală de către Guvern și Parlament unor măsuri de consolidare a veniturilor bugetelor locale, precum și la declarațiile descurajatoare și hazardate ale Ministerului Finanțelor, făcute de la tribuna parlamentară, în ședința din 9 iunie curent, care au confirmat lipsa de viziune, lipsa de măsuri concrete și chiar abandonul continuării reformelor în domeniul descentralizării. Un domeniu declarat prioritar de guvernare și cu restanțe extrem de mari la capitolul reforme. În loc să se vină cu explicații privind cauzele blocării/abandonării reformelor și cu un set concret de măsuri care urmează în regim de urgență întreprinse pentru a recupera din restanțe și a opri colapsul financiar a sutelor de comunități locale, Ministerul Finanțelor a venit cu justificări și motive pentru a NU face reforme reale și a le tărăgăna în continuare.

La ședința Legislativului, ministrului de Finanțe, Octavian Armașu, i-au fost adresate întrebări tranșante și principiale privind viitorul satelor și orașelor noastre, multe dintre care sunt deja în incapacitate de plată din cauza că autoritățile centrale tergiversează adoptarea unor decizii importante. În context, președintele Comisiei Administrație Publică, Elena Bodnarenco s-a interesat despre soarta bugetelor locale pentru anul curent care, potrivit ei, sunt la pământ. În răspunsul său, oficialul a menționat: ”Pentru anul curent bugetele au fost coordonate cu fiecare unitate administrativa locală. La nivel de ţară se prevede majorarea veniturilor autorităţilor publice locale cu aproximativ 5 la sută. Asta e situaţia la moment. Fiecare autoritate îşi cunoaşte bugetul care este, practic, în proces de executare şi este inclus în bugetul consolidat naţional.” Răspunsul, unul prea formal și evaziv, a generat abordarea unor subiecte principiale pentru viitorul APL. Astfel, Bodnarenco s-a interesat despre soarta impozitelor pe autovehicule, a evaluării imobilelor și a revederii impozitului funciar, instrumente eficiente pentru primari de a suplini de sine stătător haznaua locală, fără a sta cu mâna întinsă după pomeni: ”Transferul impozitului pentru autovehicule pe 2016 nu este efectuată, evaluarea imobilelor la zi, majorarea impozitului funciar este amânată. Reiese că descentralizarea şi autonomia financiară rămân doar pe hârtie? Practic nu faceţi nimic pentru autorităţile administrative de nivel 1 şi ce vom face în 2017, atunci când Fondul de susţinere va fi suprimat, încheiat?”

CITAT: ELENA BODNARENCO: ”Descentralizarea şi autonomia financiară rămân doar pe hărtie? Practic nu faceţi nimic pentru autorităţile administrative de nivel 1 şi ce vom face în 2017, atunci când Fondul de susţinere va fi suprimat, încheiat?”

Și de această dată, răspunsul ministrului a fost unul declarativ. Întrebat despre acțiuni concrete, acesta s-a rezumat în a face referire la alte reforme: ”Două momente importante. Primul, în viitor se aşteaptă implementarea reformei administraţiei publice la toate nivelele, nu numai nivelul central, dar şi cel local. Şi scopul nostru este eficientizarea, inclusiv şi a cheltuielilor. Probabil va trebui să venim cu anumite optimizări şi la nivel de primării, astfel încât să nu avem primării cu primar şi secretar în fiecare cătun şi credem că la acest capitol este loc suficient pentru optimizare. În al doilea rând, eu îndemn şi APL să privim prin altă prismă autonomia financiară a APL şi să învăţăm mai mult de la ţările care au avansat deja foarte mult în această direcţie, în care APL au ca scop primordial crearea locurilor de muncă în localitate, atragerea investitorilor pentru a-şi majora veniturile la bugetul local. Nu pot APL să aibă autonomie financiară bazându-se doar pe impozitarea proprietăţii. Nici într-o ţară din lume nu există aşa ceva. Veniturile la bugetele locale trebuie asigurate din contul veniturilor cetăţenilor care locuiesc în acea localitate.”

CITAT: OCTAVIAN ARMAȘU: ”Eu îndemn şi APL să privim prin altă prismă autonomia financiară a APL şi să învăţăm mai mult de la ţările care au avansat deja foarte mult în această direcţie, în care APL au ca scop primordial crearea locurilor de muncă în localitate, atragerea investitorilor pentru a-şi majora veniturile la bugetul local!”

Replica nu a întârziat să apară, Bodnarenco specificând: ”Dvs. cunoașteți câți oameni muncesc în administrația publică centrală din România?”. La răspunsul negativ al ministrului, președintele Comisiei Administrație Publică, a accentuat: ”Ar fi bine să vă documentați și să vă inspirați. Posibil, după aceasta o să vă dați seama că optimizarea ar trebui să înceapă de la autoritățile publice centrale.”

Un discurs tranșant a avut și vicepreședintele Comisiei de profil, Iurie Țap, care a menționat că acțiunile guvernării sau, mai degrabă, lipsa de acțiuni pe segmentul reformei de descentralizare și asigurării primarilor cu instrumente financiare viabile pune în pericol și procesul de implementare a Legii Finanțelor Publice Locale.

CITAT: IURIE ȚAP: ” În 2016, APL nu vor posibilitatea să presteze servicii, dar nu vor putea nici să achite salariile funcţionarilor şi atunci ne întrebăm: care este sensul politicii bugetare pe care o discutăm, care este scopul bugetului, pe care suntem pe cale să-l aprobăm, şi cum va fi ziua de mâine, pentru că dacă azi nu punem baza, nu consolidăm aceste colectivităţi locale, nu creăm instrumentele, peste un an-doi nu avem ce aştepta!”

Totodată, deputatul a menționat că ultimele evoluții riscă să anuleze toate progreselor făcute până acum: ” Voi aborda subiectul prin prisma colectivităţilor locale. În mesajul său, domnul ministru a spus că veniturile APL se vor majora cu 5,7 la sută. E mult sau e puţin? Dacă facem referire la ce-a spus de la această tribună ministrul Economiei, Octavian Calmîc, despre rata inflaţiei de 7, 2 la sută, răspunsul este clar că această creştere de 5,7 la sută va însemna reducerea, de fapt, a veniturilor APL. Aceasta, pe fundalul faptului că anul trecut, 2015, faţă de 2014, veniturile nominale ale APL au fost în descreștere cu peste 11 la sută. Voi aduce nişte cifre care mi-au parvenit de la Ministerul Finanţelor în ianuarie 2016. Oraşele de reşedinţă: din cele 32, 12 oraşe au o stare de lucruri proastă – cheltuielile depăşesc veniturile. Nemaivorbind de starea lucrurilor în majoritatea satelor şi comunelor noastre. În acest context, faptul că, totuşi, nu am discutat politica bugetar-fiscală, ca să avem o claritate în acest sens, este o problemă majoră. În cazul în care azi aprobăm bugetul, iar acele inițiative legislative şi măsuri propuse pentru politica bugetar-fiscală pentru 2016, elaborate de comun acord cu CALM de către Ministerul Finanțelor şi subcomisia pentru descentralizare, care se pare că nu se regăsesc în cadrul discuţiilor privind politica bugetară în prima lectură, nu vor fi aprobate şi implementate, APL vor ajunge într-o situaţie foarte proastă. Oare când vom înţelege că sistemul administraţiei locale este parte a puterii executive, de rând cu guvernul şi administraţia publică centrală, or competenţele acestora sunt scoase de sub autoritatea guvernului. Aceste servicii pe care le prestează colectivităţile locale sunt şi pot fi prestate doar de ele şi când noi avem APL cu o finanţare proastă vor avea de suferit serviciile oferite cetăţenilor. Asta înseamnă lipsa de apă, de canalizare, de drumuri, salubrizare, amenajare etc. Despre ce dezvoltare locală, regională, unde APL sunt actorii principali, am putea vorbi? De aici (din parlament – n.r.) vine ceea ce trebuie să se întâmple. Statul este obligat ca atunci când transmite competenţe APL să acorde şi instrumentele respective. Dacă fac trimitere la Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de Descentralizare, care defineşte obiective şi activităţi foarte concrete în special la capitolul Patrimoniu – Capacitate pentru dezvoltarea locală, acesta a rămas doar pe hârtie. Deci, a învinui APL este pur şi simplu neserios ca să nu spun că, de fapt, este descalificant. Problemele sunt grave de tot. În 2016 nu va mai funcţiona Fondul de Compensare. Autorităţile locale care erau în pierdere, estimate în 2012 la 176, acum cred că sunt mai mult de jumătate. În 2016, APL nu să presteze servicii, dar nu vor putea nici să achite salariile funcţionarilor şi atunci ne întrebăm: care este sensul politicii bugetare pe care o discutăm, care este scopul bugetului, pe care suntem pe cale să-l aprobăm, şi cum va fi ziua de mâine, pentru că dacă azi nu punem baza, nu consolidăm aceste colectivităţi locale, nu creăm instrumentele, peste un an-doi nu avem ce aştepta. Ultimii cinci-şase ani s-a vorbit mult, dar s-au făcut puţine şi politica bugetar-fiscală propusă nu soluţionează o problemă foarte importantă, care se află şi în programul de guvernare şi este una din condiţiile partenerilor noştri de dezvoltare, este o prevedere din Carta Europeană a Autonomiei Locale, dar mai importanţi decât toate sunt cetăţenii noştri pe care trebuie să-i deservim. În acest sens, am o doleanţă şi nu e de acum, am exprimat-o de mai multe ori - să încercăm să avem o viziune clară asupra ţării şi asupra sistemului de administraţie. Or, partenerii de dezvoltare au spus că reforma administraţiei publice centrale şi locale, descentralizarea puterii este al doilea element după problema combaterii corupţiei. Altfel, riscăm să eşuăm în toate reformele!”