18 Septembrie 2015 — ” Intrată în vigoare la începutul anului curent, Legea finanţelor publice nu a devenit încă un instrument viabil şi eficient”, este opinia primarilor, care spun că se simt în continuare cu mâinile legate şi nu resimt o autonomie financiară reală. Membrii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) menţionează că e nevoie de întreprins în regim de urgență paşi concreţi pentru consolidarea capacităţilor fiscale, astfel încât, concomitent cu delimitarea competenţelor, să fie clare şi mecanismele de acoperire financiară. În caz contrar, întreaga reformă a descentralizării riscă să fie discreditată definitiv.
Importanţa aşa-numitului al doilea pas în procesul de descentralizare şi modalităţile de sporire a veniturilor proprii ale APL a reprezentat tema discuţiei cu reprezentanţii organelor cadastrale. Întrevederea a fost organizată de CALM, iar în cadrul acesteia edilii şi-au expus îngrijorările, dar au și propus soluţii pentru îmbunătăţirea mecanismelor de stabilire a impozitului pe bunurile imobiliare, în special privind locuinţele din sate şi oraşe.
Directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a menţionat: „Impozitul pe imobil, în majoritatea țărilor UE cu un sistem de administrație publică locală dezvoltat și consolidat, reprezintă una din sursele principale ale bugetelor locale. Însă, în Republica Moldova, este nesemnificativ și absolut neimportant. Pe de altă parte, această sursă de venit, având un potențial destul de mare de creștere, potrivit studiilor, nu poate fi utilizată eficient”.
Primarii, prezenţi la întâlnire, au subliniat că printre cauzele principale care creează dificultăți se regăseşte şi tergiversarea procesului de evaluare a bunurilor imobile. Angajamentele statului în acest domeniu nu au fost duse până la capăt, în special în sectorul rural. De exemplu, într-o localitate rurală cu o mie de case se colectează în prezent realmente circa 10.000 lei (adică de la 5 lei până la 16 lei per casă). Concomitent, într-un oraș mediu, unde au fost efectuate procedurile de evaluare, veniturile au crescut de la 89.000 lei inițial, până la 600.000 lei în prezent. Mai mult ca atât, conform legislaţiei fiscale (art.279 din Codul Fiscal) reevaluarea bunurilor imobile urma să fie realizată de stat o dată la 3 ani, deşi nici evaluarea iniţială nu a fost finalizată.
Totodată, primarii au specificat că practica plafonării în acest domeniu este defectuoasă și nu oferă APL o mai mare libertate/flexibilitate de a discuta cu comunitatea și de a crește mărimea impozitului pe imobil.
Un alt aspect sensibil abordat de edili ţine de modul de acordare a facilităților/scutirilor la impozitul pe imobil, şi asta deoarece scutirile sunt stabilite prin lege, de către autoritățile centrale si NU sunt compensate în niciun fel. În special, Dl. Nicolae Tudoreanu, primarul de Feștelița (Ștefan Vodă) a menționat că scutirile respective afectează/diminuează veniturile bugetelor locale, sunt incompatibile și influențează negativ aplicarea noului sistem de finanțe locale. Astfel, deşi este un impozit cu caracter exclusiv local, deciziile sunt luate la alt nivel, ceea ce contravine principiilor autonomiei locale. După cum este cunoscut, prevederile legislaţiei fiscale privind impozitul pe bunurile imobiliare au fost concepute şi puse în aplicare până la reforma în domeniul mecanismelor de transferuri bugetelor locale, adică demararea procesului de consolidare a autonomiei financiare a APL. Respectiv, scutirile de impozit (art.283 din Codul Fiscal) diminuează veniturile bugetelor APL. Conform unor exemple concrete, o localitate rurală ar pierde circa 40.000 lei anual. Aceste pierderi cauzate de exercitarea unor funcții statale de protecție a anumitor categorii de persoane ar urma să fie compensate APL din bugetul de stat.
Deoarece prevederile normative existente prevăd o centralizare în domeniul respectiv (evaluarea şi finanţarea măsurilor respective se efectuează de organele centrale), primarii au venit cu ideea ca APL să obţină competenţa de a finanța anumite lucrări de evaluare și chiar să participe (cu structurile existente) la colectarea datelor inițiale privind imobilele pentru a le transmite ulterior organelor cadastrale pentru a fi prelucrate și evaluate în modul stabilit. Adică, procesul respectiv de evaluare a bunurilor imobile ar putea fi individualizat, în dependență de APL; fapt ce ar conduce, pe de o parte, la impulsionarea procesului de înregistrare și evaluare a bunurilor imobile, proces care trenează deja de zeci de ani, bugetele locale fiind lipsite de resurse importante de finanțare. Pe de altă parte, aceste măsuri propuse de APL ar diminua considerabil costurile înregistrării și evaluării bunurilor imobile, devenind accesibile autorităților locale interesate în creșterea bazei fiscale și diversificarea serviciilor publice.
Vorbitorii au accentuat că, APL trebuie să dispună de posibilitatea de a fi proactivi (avea competenţe suficiente) în vederea aplicării prevederilor privind impozitarea bunurilor imobile având la bază valoarea estimată a bunului imobil (apropiată de valoarea de piaţă). Astfel, se va crea o concurenţă sănătoasă în cadrul APL în vederea obţinerii de venituri suplimentare la bugetele locale şi în rezultat, consolidarea bazei fiscale şi a independenţei financiare a colectivităţii locale concrete.
Totuşi, pentru a da procesului respectiv un caracter continuu, aspectele abordate ar trebui de reflectat în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM), punându-se accent și pe măsurile de evaluare masivă, datorită faptului că sunt mai puțin costisitoare.
De asemenea, se impune, în special datorită stopării procesului de consolidare a bazei fiscale a APL, ca funcţionarea Fondului de Compensare pentru acoperirea eventualelor discrepanţe (riscuri) legate de reformarea sistemului de raporturi inter-bugetare din art.IV din Legea nr.267 din 01.11.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, să continue (chiar completând dispoziţiile tranzitorii din Legea privind finanţele publice locale).
La finalul şedinţei s-a luat decizia de a propune crearea, în regim de urgenţă, a unui grup de lucru pe lângă Comisia parlamentară Administrație Publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. Membrii acesteia, ghidându-se de opiniile expuse, vor elabora, în regim de urgență, un set de propuneri de ordin normativ care să permită deblocarea situației actuale în domeniul înregistrării, evaluării și impozitării bunurilor imobile.