6 Decembrie 2017 — Salarii derizorii, competențe fără acoperire bugetară, controale abuzive și lipsa unui dialog efectiv cu autoritățile centrale. Sunt doar unele dintre problemele abordate de circa 150 de femei primare și bărbați primari din R. Moldova, care au evaluat dialogul dintre administrația publică centrală și cea locală, dar și principalele realizări și provocări din anul 2017, în cadrul Conferinței anuale a Rețelei Femeilor CALM „Unite și active în beneficiul localităților!”, care a avut loc în perioada marcării Zilei internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

În debutul întâlnirii, Tatiana Badan, președinta Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), a menționat: „Anul 2017 a fost plin de schimburi de experiență, dialoguri, instruiri, dar și provocări, care, în esență, au consolidat Rețeaua Femeilor din cadrul CALM, dar și CAL, ca organizație reprezentativă a APL. Iar în dialogul de astăzi cu administrația publică centrală încercăm să ne facem auzite, să cerem condiții mai bune de muncă, astfel încât să ne facem meseria eficient. Avem nevoie de unitate și solidaritate, indiferent de afilierea politică, spre binele comun al cetățenilor. Și avem misiunea de a rezolva toate problemele oamenilor. Însă pentru acest lucru avem nevoie de un dialog deschis și comunicare permanentă. Doar uniți putem identifica soluții pentru problemele cu care ne confruntăm. Nici eu, nici Dvs. nu mai putem urmări acest exod masiv al tinerilor, căci acum și copiii pleacă. Noi ne dorim să avem stabilitate, să avem dezvoltare și să nu mai avem frică. Eu nu mai vreau să văd lacrimi în ochii doamnelor și domnilor primari. Este neplăcut, dar haideți să ne unim și să mergem înainte, să ne ajutăm”.

Directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a menționat că in Republica Moldova a apărut o nouă formă de violență contra femeilor: VIOLENȚA ÎMPOTRIVA ALEȘILOR LOCALI ȘI PRIMARI FEMEI DIN PARTEA ORGANELOR DE STAT !!! Această formă nouă de violemnță are o legătură strânsă cu situația din domeniul descentralizării și autonomiei locale din Moldova. Deoarce, sursa principală a violenței contra femeilor din APL consituie atitudinea umilitroare și disprețuitoare din partea organelor/demnitarilor de stat, cadrul legal imperfect și contradictoriu de care sunt responsabile tot autoritățile centrale, lipsa unei descentralizări reale, transferul de competențe/responsabilități fără acoperire financiară pentru ca apoi tot APL să fie invinuite de neexecutarea legilor, limitarea statelor de personal și remunerare mizerebilă pentru conducătorii și lucrătorii din APL, presiunea enormă din partea organelor de control și judiciare, încălcarea drepturilor elementare ale omului la libertate, sănătate, demnitate și viață, încălcarea prezumției nevinovăției și defăimarea aleșilor locali prin acte demonstrative, intentarea la comandă a dosarelor, arestări pentru motive discutabile și tărăgănarea examinării lor etc.

Cu referire la problematica salarizării, CALM a adresat o solicitare Guvernului, în care sunt propuse soluții concrete privind sistemul de salarizare în cadrul APL. În adresare se menționează că situația actuală în domeniul salarizării este una extrem de gravă în cadrul administraţiei publice locale (APL). Actualul sistem este unul depășit, nemotivant și necorelat cu principiile autonomiei locale ale salarizării în domeniul administrației publice. Mai mult, acesta blochează atragerea și/sau menținerea cadrelor calificate în domeniul administrației, precum și realizarea corespunzătoare a multiplelor competențe care sunt puse pe umerii APL: ”Situația este foarte critică și chiar CATASTROFALĂ, sistemul de APL confruntându-se tot mai mult cu un flux și o lipsă tot mai mare de cadre. Daca într-o perioadă scurtă de timp nu se produc schimbări majore pe aceasta direcție, atunci fără careva dubii, orice efort al Guvernului orientat spre implementarea reformelor ambițioase anunțate, va fi sortit eșecului iar puținele oportunități existente în prezent vor fi ratate. Sperăm că acest lucru se conștientizează la cel mai înalt nivel. În acest context, CALM vine în mod repetat cu un set de soluții de ordin conceptual și legislativ, bazate pe realitățile existente și principiile autonomiei locale, care permit fără resurse financiare importante de la bugetul de stat, de a schimba situația în domeniul remunerării spre bine în mod rapid, cel puțin la nivelul APL. Soluțiile propuse de CALM pornesc de la cadrul legal național și internațional din domeniul APL în vigoare și asigură ajustarea sistemului de salarizare la acesta, inclusiv la principiile autonomiei locale și descentralizării.” Din păcate, aceste propuneri râmân fără atenție. În același timp, autoritățile centrale au avut grijă ca să-și crească simțitor salariile proprii, uitând de cei din APL, așa cum prevede proiectul legii bugetului pentru anul 2018.

Primărița de Pitușca, Călărași, Ionila Lozovan, a accentuat că, din cauza remunerării sub orice nivel, profesioniștii pleacă din administrația publică, iar primarii se trezesc singuri în fața tuturor problemelor și provocărilor. Toate, în situația în care, chiar dacă au experiență și mai multe mandate la activ, abia se descurcă de la o lună la alta cu salariul pe care-l primesc: ”Aseară am citit proiectul Bugetului pentru anul 2018 și am văzut salariul lunar. Am analizat și creșterea inflației care ne așteaptă și am dedus că situația este un gravă. Deci, salariul mediu lunar în 2017 e 5600 de lei, iar în 2018 – 6150 de lei. Dar noi ce salarii avem? Adică noi suntem mai jos decât o servitoare! Ce se cere să facem mai departe noi? Suntem cel mai prost plătiți și dacă directorul de grădiniță ne cheamă și ne spune: Doamnă primar, n-am canalizare, n-am căldură! - noi trebuie să rezolvăm. Cu toate aceste obligațiuni, noi rămânem cu salariul minim.”

Potrivit doamnei primar de Vinogradovca, Taraclia, Tatiana Țurcan, problemele se perpetuă din cauza dialogului defect APC-APL, care nici pe departe nu este unul constructiv, bazat pe interesele cetățeanului: ”Atitudinea și problemele care persistă sunt stric legate de dialogul APC-APL. E nevoie de un pod între aceste două niveluri și toate instituțiile de stat. Ceva s-a încurcat în statul nostru, ne-am poziționat pe baricade diferite. Dar trebuie să avem o legătură de parteneriat, pentru eficiență și succese. Sub egida CALM, trebuie să facem demersurile necesare, în calitate a asociației în cadrul căreia ne apărăm drepturile. Aici, în cadrul CALM, suntem solidari și putem rezolva probleme. Pentru aceasta avem nevoie de unitate. Astăzi avem nevoie de un dialog între Parlament, Guvern și primari. Pentru că, dacă nu consulți autoritățile publice locale privind implementarea reală a anumitor legi, proiecte, atunci recunoști că le adopți doar de dragul adoptării. Noi, primarii, ne dorim ca orice inițiativă să fie conectată la realitate, să conducă la schimbarea calitativă a vieții oamenilor. Fără un dialog, fără o colaborare strânsă nu avem sorți de izbândă!”

Părerea a fost susținută și de doamna Nina Cereteu, primar de Drochia: ”Noi ne spunem amarul una alteia. De fapt, nu ne aude nimeni. Iese că noi ne ajutăm să ne tratăm rănile, dar spre regret astăzi am avut în calitate de oaspeți doar trei deputate. Dacă era într-adevăr solidaritate între femei, astăzi sala aceasta ar fi fost arhiplină cu femei din Parlament, din ministere. Noi am reuși să facem mult mai multe dacă ar exista această solidaritate. Noi suntem puse în situația să facem față singure problemelor cu care ne confruntăm. Atitudinea față de lucrătorii APL se vede foarte bine cu organele de control. Când nu pot să găsească nimic, se comportă agresiv și aplică acea violență psihologică, care este uneori mai dură decât cea fizică. Eu nu știu cum au ajuns ei în funcție, dar eu am fost votată de popor, care mi-au oferit votul de încredere pentru acest post. Astăzi, primarul trebuie să fie specialist în toate domeniile. În condițiile în care ne ciocnim cu insuficiența de cadre, când ai câte 5-6 funcții vacante,ești pus în situația că trebuie să răspunzi pentru toate. La capitolul controale am scris nenumărate plângeri pentru control abuziv, dar am primit răspunsuri foarte evazive.

Doamnele primar au mai vorbit despre finanțarea și accesul la fonduri a APL și care este relația administrației cu organele judiciare. Totodată, au fost prezentate soluții creative pentru problemele locale și au fost trasate obiectivele Rețelei pentru anul 2018.

Doamna Svetlana Andrieș, managera Programului ONU „Femeile în Politică”, a declarat: „Să fii femeie primară în R. Moldova nu este ușor. Deși femeile sunt 52 la sută din populația țării, numărul primarelor este sub nivelul angajamentelor internaționale, asumate de R. Moldova. Și asta pentru că cea mai mare provocare pentru femei să ajungă în procesele decizionale sunt stereotipurile și atitudinea societății față de participarea lor în politică. De aceea, prin intervențiile Programului ONU „Femeile în politică” ne dorim să creăm generații noi de femei lidere și să le încurajăm să participe activ în viața politică. Când femeile și bărbații participă în egală măsură în procesele decizionale, avem comunități mai prospere, dezvoltate economic și o societate sănătoasă”.

Domnul Valeriu Musteață, primar de Săiți, raionul Căușeni, a spus: „Noi, bărbații primari, trebuie să încurajăm și să susținem femeile să acceadă în politică și să ajungă la cârma primăriilor. Doar atunci când ne vom susține unii pe alții, vom avea o țară așa cum ne-o dorim. Și întrucât acest eveniment are loc în perioada campaniei „16 zile de activism împotriva violenței față de femei și fete”, bărbații din Căușeni s-au solidarizat cu această cauză, pentru că trebuie să fim uniți împotriva violenței”.

Rețeaua Primarelor a emis o declarație de solidarizare cu femeile și fetele din R. Moldova care au suferit sau suferă de violență și s-au angajat să întreprindă „acţiuni permanente de prevenire a actelor de violenţă de orice tip în comunitățile pe care le conduc”. Conferința s-a încheiat cu adoptarea Declarației Conferinței Anuale a Rețelei Femeilor a CALM, prin care femeile primare au semnat să întreprindă în continuare paşi concreţi pentru a încuraja și facilita participarea activă a femeilor în viaţa economică, politică şi socială.

Conferința anuală a fost susținută de Programul ONU „Femeile în politică”, implementat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), sprijinit financiar de Guvernul Suediei.