Vizualizări: 2134
Proiectul bugetului de stat pentru anul 2018: adio descentralizare sau cine pune în dificultate Guvernul?
4 Decembrie 2017 — Proiectul bugetului de stat pentru anul 2018 nu este corelat cu strategia descentralizării care expiră în 2018, cu Recomandarea 322 a Consiliului Europei și foaia de parcurs care deja au expirat în mare parte. La moment, există restanțe majore în implementarea acestor documente. Totodată, în domeniul salarizării se constată o discriminare vădită și lipsă totală de respect față de autoritățile locale: salarii mărite doar pentru Guvern și Parlament!!! Aceasta, în condițiile în care Consiliul Europei deja a anunțat despre vizita de monitorizare care va avea loc la mijlocul lui decembrie 2017 și în cadrul căreia vor fi evaluate progresele în domeniul respectării angajamentelor Republicii Moldova pe domeniul democrației locale și implementării foii de parcurs. Iar, cel mai probabil în martie 2018, va fie adoptată de către Consiliul Europei o nouă rezoluție privind situația democrației locale din Republica Moldova. În această situație, este foarte greu de înțeles poziția unor instituții guvernamentale, care absolut nu țin cont de domeniul dat, nu oferă nici o soluție, resping în totalitate soluțiile propuse de CALM (fără a le discuta) și în fine, pun sub lovitură Guvernul Republicii Moldova în raport cu partenerii săi.
Comisia economie, buget și finanțe a organizat dezbateri publice pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018 (nr. 357 din 23.11.2017). Evenimentul a avut loc joi, 30 noiembrie curent, în Sala Europei din Parlament. La eveniment au participat deputați, membri ai Comisiei, ministrul Finanțelor Octavian Armașu, alți membri ai Guvernului, dar și reprezentanți ai societății civile. Autoritățile Publice Locale au fost reprezentate la eveniment de către directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
Viorel Furdui a menționat că o noutate pozitivă în proiectul de Lege este mărirea cotelor la municipii. De asemenea, directorul executiv al CALM a salutat faptul că anul viitor se va acorda o atenţie sporită infrastructurii drumurilor.
Totodată, potrivit lui Viorel Furdui, în nota informativă se menţionează faptul că în anul acesta creşterea veniturilor locale va fi de aproximativ 1,9%, iar la nivelul bugetului central majorarea constuie 4,9%. Această tendinţă o observăm de mai mulţi ani, conform ei în realitate, veniturile proprii ale bugetelor locale descresc constant în raport cu cele ale statului. Mai mult ca atât, dacă această tendință se păstrează, spre anul 2020, veniturile proprii ale APL se vor reduce până la 6% . Aceasta înseamnă de fapt, că structura veniturilor actuale proprii ale APL nu este corespunzătoare și nu permite avansarea procesului de descentralizare.
„Noi credem că din aceste 1,9% , o mare parte revine municipiilor Chişinău şi Bălţi. Nu mai puțin de 60%. Dacă vorbim în general pe ţară despre veniturile APL (cu excepția Chișinăului și Bălți), atunci acest procent este cu mult mai mic – sub 1%. Ceea ce înseamnă că, de facto, în Republica Moldova are loc o CENTRALIZARE accentuată și nu Descentralizare! Iar toate documentele de politici și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova adoptate în ultimii ani, rămân doar la nivel declarativ.
Întrebarea este cât de corelat este bugetul de stat pentru anul 2018 cu documentele de politici și angajamentele din domeniul descentralizării, în contextul în care anume anul 2018 este anul în care expiră termenul de implementare a Strategiei de Descentralizare, iar termenul de implementare a Foii de Parcurs semnată de către Guvernul RM şi Consiliul Europei deja a expirat. Aceste două documente, împreună cu planurile de acţiuni conţin măsuri concrete ce trebuiau să fie luate în vederea consolidării bazei fiscale. Nu mai vorbim de faptul că încă în 2015 a fost adoptată prin Lege modificarea sistemului de finanţe publice locale, iar o etapă foarte importantă, care se numeşte consolidarea bazei fiscală așa și a rămas neimpelmentată in mare parte.”, a întrebat Viorel Furdui.
Ministrul Finanţelor, Octavian Armașu a declarat că bugetul este elaborat în baza prognozei veniturilor, reieşind şi din situaţia pe care o avem atât în cazul bugetului central, cât şi cea a bugetelor locale. „În ceea ce priveşte capacitatea de a majora veniturile la bugetele locale, noi am vorbit nu o singură dată la acest subiect. Noi am dat anumite instrumente autorităților locale, am acordat dreptul autorităților de a anula anumite facilități care există la taxele și impozitele locale, am acordat dreptul APL de a majora unele rate ale impozitelor pe imobile, dar APL nu aplică acest instrument, ca să-și majoreze aceste venituri, APL trebuie să aibă curaj politic și să majoreze taxele. Acestea sunt veniturile și trebuie să reieșim din ele,” a opinat Armașu.
Cu referire la aceste declarației ale Dlui Ministru, Viorel Furdui a menționat:
„Atunci când spuneți că ați acordat APL acea rată de a mări impozitul pe imobil de la 0 la 0,4, vă rugăm să atrageți atenția că în 95% din comunitățile locale nu s-a făcut evaluarea imobilelor, fiindcă din bugetul de stat urmau a fi finanțate aceste lucrări. În rezultat, această majorare nu a avut nici un impact. Iar în documentele strategice despre care am amintit este specificată oferirea noilor surse de venit. CALM a venit cu vreo 15 propuneri în acest sens, pe care, din păcate, nu am avut posibilitatea să le discutăm”, a atenționat directorul executiv al CALM.
Potrivit președintelui Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, în fiecare an se încearcă îmbunătățirea bazei fiscale pentru APL. Cât privește evaluarea bunurilor imobile, anul acesta Ministerul Finanțelor a bugetat 14,4 milioane lei pentru a realiza acest obiectiv. „Este o sumă nu atât de mare însă, în dezbaterea proiectului privind delimitarea proprietății publice, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor am constatat că la moment, suntem într-o etapă avansată în procesul de negocieri cu Banca Mondială, în vederea obținerii unui grant-împrumut, ce are menirea de a evalua imobilele din toată țara. Concluzia este că se depun eforturi foarte mari în această privință, deoarece noi conștientizăm că fără o bază fiscală foarte bună a APL, nu avem cum să implementăm acele strategii și obligațiuni asumate de stat față de APL,” a conchis Ștefan Creangă.
În replică, Viorel Furdui a scos în evidență faptul că până la implementarea unei noi Legi în acest sens, vor mai trece circa trei ani.
„În acest sens, noi am venit cu o propunere concretă și testată în practică, ghidându-ne de legislația în vigoare. Legea cu privire la punerea în aplicare a titlului 6 a Codului Fiscal, care oferă posibilitatea APL să stabilească de sine stătător, cel puțin, costurile de inventariere a bunurilor imobile, în scopul impozitării. O modalitate care în prezent este dificilă de a fi realizată din cauza unor formulări neclare și posibilități de interpretare. CALM a adresat o scrisoare Guvernului și Ministerului Finanțelor, cu rugămintea să dea o interpretare, care să permită APL, cel puțin măcar până se va face această evaluare generală, să poată folosi aceste prevederi ale Legii, în vederea realizării acestui obiectiv de constatare a costului bunurilor imobilelor în localitățile rurale. Din păcate, până acum nu am primit niciun răspuns. ”
Potrivit lui Viorel Furdui, în rezultat se pierde timp, deoarece acum este perioada adoptării bugetelor locale și APL încă timp de un an nu vor putea întreprinde real nicio măsură. În acest context, directorul executiv al CALM a propus să se revină la analizarea acestei chestiuni în regim de urgență, deoarece este una majoră, iar soluția CALM este una absolut legală.
În altă ordine de idei, Furdui a menționat că există o inexactitate în ceea ce privește repartizarea veniturilor din Fondul Rutier. „Am observat că în anul trecut, în anexele 4 și 5 la buget, era stabilit foarte clar cum se distribuie și cum se calculează Fondul Rutier. Anul viitor, pentru APL de nivelul I vor fi distribuite 280, 9 milioane, în timp ce 50% din taxa rutieră care ar urma să ajungă la APL de nivelul I trebuie să constituie 385 milioane lei.” Directorul executiv al CALM a întrebat de ce există acest decalaj și unde sunt acele 100 de milioane care ar trebui distribuite. De ce nu există calcul foarte clar în Lege, așa cum a fost și în anul trecut și de ce există acest decalaj, deoarece apar mai multe întrebări. La unele capitole am constatat unele majorări la APL de nivelul II, cum ar fi UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău, ceea ce este foarte bine, doar că am dori să obținem niște explicații.”
Reprezentanți ai Ministerului Finanțelor au explicat că 385,8 milioane lei au fost redistribuiți în conformitate cu numărul populației. În afară de aceasta, peste 350 de milioane de lei, adică cu 7 milioane de lei mai mult decât anul trecut au fost distribuiți din Fondul Rutier, conform lungimii drumurilor locale, după cum a calculat Ministerul Economiei și Infrastructurii. Adică, în acest sens se atestă o majorare. Ideea e că în cazul unor drumuri s-a schimbat kilometrajul, de asemenea s-a modificat și costul pentru un km de drum. Aceste 385 de milioane sunt repartizate pe localități, iar Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia sunt atribuite nivelului II. Potrivit ministerului Finanțelor, aceste 100 de milioane, care aparent lipsesc, există, doar că sunt reflectate pentru nivelul II.
În acest caz, Viorel Furdui a solicitat ca aceste detalii să fie explicate foarte clar în anexă.
Un alt subiect pus în discuție a fost articolul 18 din proiectul Legii Bugetului de stat pentru 2018 unde este menționat că Guvernul se abilitează cu drept de a forma în componența bugetului de stat un Fond de compensare. Acest Fond de compensare a fost prevăzut în Lege încă la începutul reformei finanțelor publice locale. Reprezentantul CALM a solicitat să fie explicată sintagma: „pentru acoperirea necesităților stringente ale APL” și a întrebat cine va stabili care sunt aceste necesități stringente, în așa fel încât să nu existe riscul apariției neîncrederii în gestionarea banilor din acest Fond.
Ștefan Creangă a amintit că anul acesta, pentru acest Fond sunt planificați în buget 8,4 milioane de lei. „Acest Fond a fost dat la latitudinea Guvernului să facă alocările respective. Anul trecut noi am ales formula de stabilire a sumei maxime în valoare de 0, 002 din veniturile bugetului de stat. Anul acesta, în anexă găsim aceste 8,6 milioane lei. Aceste sume planificate sunt distribuite de Ministerul Finanțelor exact după modelul de administrare al Fondului de Rezervă al Guvernului, în dependență de situație, în cazul unor anumite situații excepționale. Consider că acest instrument dat Guvernului este unul justificat și dacă dorim o descifrare pentru 2017, Ministerul Finanțelor ar putea să ne arate modalitatea de distribuire a acestor bani”, a punctat Ștefan Creangă.
Viorel Furdui a amintit că esența acestui Fond de compensare a fost stabilit în strictă conformitate cu realizarea reformei finanțelor publice locale. „APL au fost lipsite de anumite venituri, iar pe perioada cât trebuia să fie realizate aceste venituri, din acest Fond trebuiau să fie compensate unele pierderi a anumitor bugete. Doar că din păcate noi nu am avut un proces foarte accentuat de consolidare a bazei fiscale și, în rezultat, problemele cu aceste decalaje în finanțare au rămas. Noi am adresat această întrebare, deoarece cunoaștem că mai multe autorități s-au adresat către Ministerul Finanțelor cu rugămintea de a fi compensate anumite cheltuieli a unor centre sociale, pentru transportarea copiilor la școală ș.a.”.
Directorul executiv al CALM a mai întrebat dacă ministerul Finanțelor prevede majorarea salariilor pentru APL în 2018, deoarece la acest capitol se atestă o problemă majoră.
Ministrul Finanțelor a specificat că problema salarizării sectorului public este una destul de complicată. „Ministerul a preluat recent responsabilitatea privind politicile în domeniul salarizării în sectorul public și noi vrem să venim anul viitor cu o Lege nouă privind salarizarea în sectorul public, unde să avem o grilă care să aranjeze salariile tuturor autorităților, atât celor centrale, cât și celor locale. După aprobarea acestei Legi, cel mai probabil va fi și alt sistem de salarizare, inclusiv la APL,” a declarat Octavian Armașu.
Comisia economie, buget și finanțe a organizat dezbateri publice pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018 (nr. 357 din 23.11.2017). Evenimentul a avut loc joi, 30 noiembrie curent, în Sala Europei din Parlament. La eveniment au participat deputați, membri ai Comisiei, ministrul Finanțelor Octavian Armașu, alți membri ai Guvernului, dar și reprezentanți ai societății civile. Autoritățile Publice Locale au fost reprezentate la eveniment de către directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
Viorel Furdui a menționat că o noutate pozitivă în proiectul de Lege este mărirea cotelor la municipii. De asemenea, directorul executiv al CALM a salutat faptul că anul viitor se va acorda o atenţie sporită infrastructurii drumurilor.
Totodată, potrivit lui Viorel Furdui, în nota informativă se menţionează faptul că în anul acesta creşterea veniturilor locale va fi de aproximativ 1,9%, iar la nivelul bugetului central majorarea constuie 4,9%. Această tendinţă o observăm de mai mulţi ani, conform ei în realitate, veniturile proprii ale bugetelor locale descresc constant în raport cu cele ale statului. Mai mult ca atât, dacă această tendință se păstrează, spre anul 2020, veniturile proprii ale APL se vor reduce până la 6% . Aceasta înseamnă de fapt, că structura veniturilor actuale proprii ale APL nu este corespunzătoare și nu permite avansarea procesului de descentralizare.
„Noi credem că din aceste 1,9% , o mare parte revine municipiilor Chişinău şi Bălţi. Nu mai puțin de 60%. Dacă vorbim în general pe ţară despre veniturile APL (cu excepția Chișinăului și Bălți), atunci acest procent este cu mult mai mic – sub 1%. Ceea ce înseamnă că, de facto, în Republica Moldova are loc o CENTRALIZARE accentuată și nu Descentralizare! Iar toate documentele de politici și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova adoptate în ultimii ani, rămân doar la nivel declarativ.
Întrebarea este cât de corelat este bugetul de stat pentru anul 2018 cu documentele de politici și angajamentele din domeniul descentralizării, în contextul în care anume anul 2018 este anul în care expiră termenul de implementare a Strategiei de Descentralizare, iar termenul de implementare a Foii de Parcurs semnată de către Guvernul RM şi Consiliul Europei deja a expirat. Aceste două documente, împreună cu planurile de acţiuni conţin măsuri concrete ce trebuiau să fie luate în vederea consolidării bazei fiscale. Nu mai vorbim de faptul că încă în 2015 a fost adoptată prin Lege modificarea sistemului de finanţe publice locale, iar o etapă foarte importantă, care se numeşte consolidarea bazei fiscală așa și a rămas neimpelmentată in mare parte.”, a întrebat Viorel Furdui.
Ministrul Finanţelor, Octavian Armașu a declarat că bugetul este elaborat în baza prognozei veniturilor, reieşind şi din situaţia pe care o avem atât în cazul bugetului central, cât şi cea a bugetelor locale. „În ceea ce priveşte capacitatea de a majora veniturile la bugetele locale, noi am vorbit nu o singură dată la acest subiect. Noi am dat anumite instrumente autorităților locale, am acordat dreptul autorităților de a anula anumite facilități care există la taxele și impozitele locale, am acordat dreptul APL de a majora unele rate ale impozitelor pe imobile, dar APL nu aplică acest instrument, ca să-și majoreze aceste venituri, APL trebuie să aibă curaj politic și să majoreze taxele. Acestea sunt veniturile și trebuie să reieșim din ele,” a opinat Armașu.
Cu referire la aceste declarației ale Dlui Ministru, Viorel Furdui a menționat:
„Atunci când spuneți că ați acordat APL acea rată de a mări impozitul pe imobil de la 0 la 0,4, vă rugăm să atrageți atenția că în 95% din comunitățile locale nu s-a făcut evaluarea imobilelor, fiindcă din bugetul de stat urmau a fi finanțate aceste lucrări. În rezultat, această majorare nu a avut nici un impact. Iar în documentele strategice despre care am amintit este specificată oferirea noilor surse de venit. CALM a venit cu vreo 15 propuneri în acest sens, pe care, din păcate, nu am avut posibilitatea să le discutăm”, a atenționat directorul executiv al CALM.
Potrivit președintelui Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, în fiecare an se încearcă îmbunătățirea bazei fiscale pentru APL. Cât privește evaluarea bunurilor imobile, anul acesta Ministerul Finanțelor a bugetat 14,4 milioane lei pentru a realiza acest obiectiv. „Este o sumă nu atât de mare însă, în dezbaterea proiectului privind delimitarea proprietății publice, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor am constatat că la moment, suntem într-o etapă avansată în procesul de negocieri cu Banca Mondială, în vederea obținerii unui grant-împrumut, ce are menirea de a evalua imobilele din toată țara. Concluzia este că se depun eforturi foarte mari în această privință, deoarece noi conștientizăm că fără o bază fiscală foarte bună a APL, nu avem cum să implementăm acele strategii și obligațiuni asumate de stat față de APL,” a conchis Ștefan Creangă.
În replică, Viorel Furdui a scos în evidență faptul că până la implementarea unei noi Legi în acest sens, vor mai trece circa trei ani.
„În acest sens, noi am venit cu o propunere concretă și testată în practică, ghidându-ne de legislația în vigoare. Legea cu privire la punerea în aplicare a titlului 6 a Codului Fiscal, care oferă posibilitatea APL să stabilească de sine stătător, cel puțin, costurile de inventariere a bunurilor imobile, în scopul impozitării. O modalitate care în prezent este dificilă de a fi realizată din cauza unor formulări neclare și posibilități de interpretare. CALM a adresat o scrisoare Guvernului și Ministerului Finanțelor, cu rugămintea să dea o interpretare, care să permită APL, cel puțin măcar până se va face această evaluare generală, să poată folosi aceste prevederi ale Legii, în vederea realizării acestui obiectiv de constatare a costului bunurilor imobilelor în localitățile rurale. Din păcate, până acum nu am primit niciun răspuns. ”
Potrivit lui Viorel Furdui, în rezultat se pierde timp, deoarece acum este perioada adoptării bugetelor locale și APL încă timp de un an nu vor putea întreprinde real nicio măsură. În acest context, directorul executiv al CALM a propus să se revină la analizarea acestei chestiuni în regim de urgență, deoarece este una majoră, iar soluția CALM este una absolut legală.
În altă ordine de idei, Furdui a menționat că există o inexactitate în ceea ce privește repartizarea veniturilor din Fondul Rutier. „Am observat că în anul trecut, în anexele 4 și 5 la buget, era stabilit foarte clar cum se distribuie și cum se calculează Fondul Rutier. Anul viitor, pentru APL de nivelul I vor fi distribuite 280, 9 milioane, în timp ce 50% din taxa rutieră care ar urma să ajungă la APL de nivelul I trebuie să constituie 385 milioane lei.” Directorul executiv al CALM a întrebat de ce există acest decalaj și unde sunt acele 100 de milioane care ar trebui distribuite. De ce nu există calcul foarte clar în Lege, așa cum a fost și în anul trecut și de ce există acest decalaj, deoarece apar mai multe întrebări. La unele capitole am constatat unele majorări la APL de nivelul II, cum ar fi UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău, ceea ce este foarte bine, doar că am dori să obținem niște explicații.”
Reprezentanți ai Ministerului Finanțelor au explicat că 385,8 milioane lei au fost redistribuiți în conformitate cu numărul populației. În afară de aceasta, peste 350 de milioane de lei, adică cu 7 milioane de lei mai mult decât anul trecut au fost distribuiți din Fondul Rutier, conform lungimii drumurilor locale, după cum a calculat Ministerul Economiei și Infrastructurii. Adică, în acest sens se atestă o majorare. Ideea e că în cazul unor drumuri s-a schimbat kilometrajul, de asemenea s-a modificat și costul pentru un km de drum. Aceste 385 de milioane sunt repartizate pe localități, iar Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia sunt atribuite nivelului II. Potrivit ministerului Finanțelor, aceste 100 de milioane, care aparent lipsesc, există, doar că sunt reflectate pentru nivelul II.
În acest caz, Viorel Furdui a solicitat ca aceste detalii să fie explicate foarte clar în anexă.
Un alt subiect pus în discuție a fost articolul 18 din proiectul Legii Bugetului de stat pentru 2018 unde este menționat că Guvernul se abilitează cu drept de a forma în componența bugetului de stat un Fond de compensare. Acest Fond de compensare a fost prevăzut în Lege încă la începutul reformei finanțelor publice locale. Reprezentantul CALM a solicitat să fie explicată sintagma: „pentru acoperirea necesităților stringente ale APL” și a întrebat cine va stabili care sunt aceste necesități stringente, în așa fel încât să nu existe riscul apariției neîncrederii în gestionarea banilor din acest Fond.
Ștefan Creangă a amintit că anul acesta, pentru acest Fond sunt planificați în buget 8,4 milioane de lei. „Acest Fond a fost dat la latitudinea Guvernului să facă alocările respective. Anul trecut noi am ales formula de stabilire a sumei maxime în valoare de 0, 002 din veniturile bugetului de stat. Anul acesta, în anexă găsim aceste 8,6 milioane lei. Aceste sume planificate sunt distribuite de Ministerul Finanțelor exact după modelul de administrare al Fondului de Rezervă al Guvernului, în dependență de situație, în cazul unor anumite situații excepționale. Consider că acest instrument dat Guvernului este unul justificat și dacă dorim o descifrare pentru 2017, Ministerul Finanțelor ar putea să ne arate modalitatea de distribuire a acestor bani”, a punctat Ștefan Creangă.
Viorel Furdui a amintit că esența acestui Fond de compensare a fost stabilit în strictă conformitate cu realizarea reformei finanțelor publice locale. „APL au fost lipsite de anumite venituri, iar pe perioada cât trebuia să fie realizate aceste venituri, din acest Fond trebuiau să fie compensate unele pierderi a anumitor bugete. Doar că din păcate noi nu am avut un proces foarte accentuat de consolidare a bazei fiscale și, în rezultat, problemele cu aceste decalaje în finanțare au rămas. Noi am adresat această întrebare, deoarece cunoaștem că mai multe autorități s-au adresat către Ministerul Finanțelor cu rugămintea de a fi compensate anumite cheltuieli a unor centre sociale, pentru transportarea copiilor la școală ș.a.”.
Directorul executiv al CALM a mai întrebat dacă ministerul Finanțelor prevede majorarea salariilor pentru APL în 2018, deoarece la acest capitol se atestă o problemă majoră.
Ministrul Finanțelor a specificat că problema salarizării sectorului public este una destul de complicată. „Ministerul a preluat recent responsabilitatea privind politicile în domeniul salarizării în sectorul public și noi vrem să venim anul viitor cu o Lege nouă privind salarizarea în sectorul public, unde să avem o grilă care să aranjeze salariile tuturor autorităților, atât celor centrale, cât și celor locale. După aprobarea acestei Legi, cel mai probabil va fi și alt sistem de salarizare, inclusiv la APL,” a declarat Octavian Armașu.
Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2276
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1313
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33