27 Noiembrie 2008 — Stimaţi colegi, Analizînd activitatea guvernării noastre din ultimii ani, deseori iţi faci impresia ca ea funcţionează premeditat în condiţii tenebre, pentru ca nimeni să nu înţeleagă cu adevărat ce se întâmpla, care sunt gândurile, preocupările şi problemele care îi frământa pe oamenii noştri abilitaţi cu sarcina de a face fericit acest popor. Ceea ce spun eu nu este o metafora, ci este o realitate pe care o trăim zi de zi. În semicunoştinţă de cauză, în semiîntuneric, intr-o atmosfera când foarte puţini oameni înţeleg ce se întâmplă în jurul nostru şi daca se întâmplă ceva, de exemplu, demisia unui ministru bun pană ieri, sau micşorarea bruscă a preţului gigacaloriei - şi în aceste cazuri nimeni nu se oboseşte să dea explicaţiile de rigoare. Cred ca demult aţi observat, că şi clasa politică, dar şi blîndul nostru popor deja sau obişnuit cu faptul că la noi în public nimic nu se mai discută şi în discuţii nu se mai caută adevărul. Totul e clar şi firesc. Puterea spune că trăim bine, pensiile şi salariile se dau la timp şi nu în caloşi. Că economia noastră tot creşte şi creşte, iar producătorii autohtoni o duc ca niciodată de bine. O mărturie elocventă a acestui fenomen pozitiv slujeşte şi faptul că zeci şi sute de persoane din diferite sectoare ale economiei naţionale, din sectorul de stat, şi mai ales cel privat, săptămânal sunt decoraţi cu înalte distincţii de stat pentru abnegaţie şi muncă sârguincioasă. Da, este adevărat că peste frontierele dragei noastre Moldove există multe probleme. Mai ales în America şi ţările dezvoltate Europene. De câteva săptămâni bune acolo bântuie o adevărata criză economică, pe alocuri foarte profundă. În aşa ţări dezvoltate precum Spania, Germania, Italia şi multe altele se închid întreprinderi, cade PIB-ul şi veniturile la buget, se stopează construcţiile, drastic se reduc locurile de muncă. În toate ziarele, la televiziunile publice şi private vin şefii de state, primii miniştri, parlamentari din diferite partide şi vorbesc despre aceste probleme. Ei deseori se ceartă între ei, unii propun soluţii, unii le acceptă, iar alţii le critică. Dăunăzi chiar şi imprevizibilul de Băsescu a ieşit la Realitatea TV, avînd în faţă tocmai trei ziarişti hărţăgoşi, a fost nevoit să recunoască: criza financiară a venit şi în România, ţara se confruntă cu mari probleme şi ca noul guvern se va confrunta cu mari probleme. La noi, stimaţi colegi, e relativa linişte. Relativa nu din cauza crizei, ci din cauza că se apropie alegerile. Unii deja se văd preşedinţi, alţii nu doresc să cedeze nici un centimetru. Toţi se gîndesc la voturi, cît mai multe voturi şi aproape nimănui nu-i pasă că mulţi din cei care trebuie să vină la urne nu mai au putere să reziste. În condiţiile de astăzi, cînd o pensie şi chiar un salariu de pedagog iţi permite să treci odată, şi atunci fugitiv prin magazin, nu este greu să cîştigi alegerile. Cu un sac de făină, cu o canistră de ulei sau un televizor color. Mai vindem cîteva întreprinderi, adăugam la salarii şi pensii pentru un kilogram de cîrnat. Dar mai departe… Ce va face Moldova şi moldovenii după alegeri? Dacă noi astăzi nu ştim ce se petrece în casa noastră. Dacă noi ne gîndim numai la lupte. Nu cum să ne unim unii cu alţii şi să scoatem ţara din impas. Dar cum să ne demolăm unii pe alţii. Să-i discredităm, să-i distrugem, dacă ar fi posibil pe oponenţi. În pofida afirmaţiilor triumfaliste şi optimiste atât ale Guvernului, cât şi ale Băncii Naţionale, potrivit cărora criza financiară mondială, transformată în una economică globală, nu va afecta ţara noastră, mai multe evenimente de ultimă oră semnalează contrariul: 1. Băncile comerciale refuză sau, cel puţin, limitează acordarea creditelor (de consum, de investiţii şi de ipotecă), în special persoanelor fizice, fapt care ne face să bănuim că sistemul bancar al Republicii Moldova deja se confruntă cu un deficit de lichidităţi. 2. Un alt moment care denotă elementele unei crize este micşorarea bruscă a rezervelor valutare ale BNM, care în ultima lună şi jumătate au scăzut cu circa un sfert de miliard de dolari. De altfel, am fi curioşi să aflăm din care motive s-a produs această diminuare bruscă?! 3. Recent, directorul CFM a recunoscut că întreprinderea pe care o conduce nu mai prestează servicii de transport internaţional de mărfuri. 4. Transportatorii auto acuză aceeaşi criză a ramurii lor, care, potrivit acestora, este în declin. 5. Statistica oficială a constatat o scădere, în luna octombrie, a volumului industriei autohtone cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 6. Exporturile de mărfuri, în special de textile şi produse vinicole, au scăzut în mod dramatic în ultima lună. Numai exporturile către Ucraina au scăzut cu circa 25% din cauza raportului neadecvat leu/Euro, leu/dolar. 7. Experţii naţionali, dar şi cei internaţionali, prognozează o scădere a remitenţelor şi, respectiv, revenirea în patrie a multor muncitori moldoveni care muncesc în Rusia şi în ţările europene. În acest context, există un mare risc de creştere vertiginoasă a ratei şomajului. În aceste condiţii, credem, se impune luarea unor măsuri urgente de salvgardare a economiei naţionale de şocurile iminente ale crizei economice globale. Propunem, aşadar, invitarea în Parlament a Prim-ministrului, a altor reprezentanţi ai Guvernului pentru a supune discuţiei situaţia creată şi pentru a găsi careva soluţii. Fracţiunea Partidului Democrat consideră că Guvernul trebuie: 1. Să revizuiască prognoza macroeconomică, pe baza căreia a fost elaborat Bugetul-2009, în special, capitolul Venituri. În condiţiile în care Bugetul este bazat în mare parte pe impozite şi taxe indirecte, cu alte cuvinte este dependent de consumul persoanelor fizice şi juridice rezidente, trebuie să vedem cât de rezistent este Bugetul dacă va scădea consumul intern chiar şi cu 1 % ?! În acest context, în calitate de remediu se impune micşorarea accizelor şi taxelor la mărfuri în scopul sporirii sau, cel puţin, menţinerii consumului. 2. În funcţie de replanificarea veniturilor, să revizuiască partea de cheltuieli, în special, acele părţi ale capitolului de cheltuieli care nu constituie o prioritate. 3. Să revizuiască procedura de repatriere a valutei străine de către agenţii economici exportatori – să se extindă termenul limită sau, eventual, să fie abolit acesta, în condiţiile în care valuta naţională şi aşa este suficient de fortificată. 4. Să examineze oportunitatea reintroducerii impozitului pe venitul reinvestit (care la moment este de 0%) în condiţiile în care vor scădea veniturile bugetare provenite din TVA sau accize. Propunem Guvernului să vină în Parlament cu o Declaraţie de politică generală privind redresarea situaţiei macroeconomice şi prevenirea efectelor negative ale crizei economice şi să-şi asume răspunderea pentru aceasta.