7 Octombrie 2010 — Cu o ineficienţă totală a „coridoarelor libere’’ în comerţul exterior cu produse agroalimentare şi cu bariere netarifare la export – cu asta s-a ales Republica Moldova, în calitatea sa de membră GUAM. Astfel, schimburile comerciale între statele din GUAM sunt sub aşteptări, probabil şi datorită faptului că agenţii economici se confruntă cu probleme serioase la tranzitarea teritoriului acestor ţări. De exemplu, o investigaţie a IDIS „Viitorul” din 2008 semnala că o tranzacţie pe ruta Chişinău – Moscova durează circa 4 zile, dintre care mai mult de 32 de ore au fost consumate la tranzitul teritoriului Ucrainei. Plăţile neoficiale achitate în perioada tranzitării teritoriului acestui stat au constituit 260 de hrivne la acel moment.

La aceste concluzii ajunge directorul Departamentului economic de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, într-un Studiu de caz de îmbunătăţire a relaţiilor comerciale în cadrul GUAM (valabil şi pentru CEFTA), lansat la 7 octombrie 2010 pe site-ul instituţional al IDIS, www.viitorul.org.

Chivriga este de părere că o cooperare mai temeinică a statelor membre GUAM este posibilă prin aplicarea cadrului juridic şi instituţional al organizaţiei. Un prim pas ar putea fi crearea unei baze de date comune: „Acea bază ar trebui să conţină informaţii utile pentru exportatori, despre pieţele externe de desfacere, modul de obţinere a vizelor şi a altor autorizaţii, date despre stimularea importurilor tehnologiilor noi, utilajului şi echipamentului industrial prin oferirea stimulentelor fiscale şi vamale la import. Baza de date trebuie să rezultate ale investigaţiilor privind respectarea de către organele de stat a procedurilor de înregistrare, eliberare a certificatelor, licenţelor şi autorizaţiilor, eficienţa politicilor promovate de state în domeniul climatului investiţional, etc”.

Un punct de pornire care ar dinamiza conexiunile economice dintre cele 4 ţări este implementarea în comun a unor investiţii strategice în domeniul infrastructurii rutiere, feroviare, energetice şi de telecomunicaţii, pentru accesul rapid al transporturilor de mărfuri, spre culoarele de transport europene şi euro-asiatice.

Studiul de caz al IDIS „Viitorul” mai recomandă crearea şi punerea în aplicare a unor instrumente similare cu cele utilizate de către Uniunea Europeană pentru identificarea şi eliminarea obstacolelor şi practicilor comerciale neloiale cu care se confruntă exportatorii moldoveni pe terţe pieţe. Unele dintre acestea ar putea fi procedura declaraţiei incomplete, simplificate şi cea de vămuire la domiciliu.