15 Iulie 2009 — Republica Moldova, ţara care se află pe ultima poziţie în Europa după nivelul de trai, nu poate înregistra progrese spectaculoase în sistemul de sănătate, din considerentul că medicina este şi ea afectată de lipsa de viziune şi inconsistenţa politicilor guvernamentale. În ansamblu, sistemul de sănătate este perimat, iar instituţiile medicale – îmbătrânite moral şi fizic. Statisticile în acest domeniu sunt înfiorătoare: peste 300 de sate din totalul de 1 000 de localităţi sunt fără doctori. În oraşe mari, precum sunt Chişinău, Bălţi, Soroca, Orhei, Cahul, Ungheni, se resimte lipsa cadrelor medicale, iar în circa 14 raioane necesarul de specialişti este acoperit în proporţie de doar 60-70 la sută. Populaţia nu are acces la servicii medicale de înaltă performanţă. Medicina a devenit atât de scumpă, încât serviciile de calitate şi le poate permite doar o minoritate din societate. Utilajul medical din instituţiile medicale din republică este depăşit moral şi fizic, iar pe alocuri lipseşte cu desăvâşire. Programul prezidenţial cu privire la reutilarea unităţilor medicale a fost bazat pe declaraţii populiste. În realitate, nu a existat un program complex şi consecvent realizat în medicină. Autorităţile comuniste, după înfiinţarea Companiei de asigurări medicale, care finanţează doar serviciile medicale, au considerat că nu mai sunt responsabile de nimic în medicină. Asigurarea obligatorie de sănătate este o bătatie de joc la adresa populaţiei, pentru că nu acoperă toate serviciile medicale de diagnostic şi tratament, cetăţenii suportând cheltuieli duble: o dată când cumpără poliţa de asigurare şi a doua oară când achită pentru serviciile de diagnostic şi tratament prevăzute ca fiind gratuite. Ieftinirea medicamentelor în farmaciile de stat, anunţată cu mult fast de Ministerul Sănătăţii, este o minciună electorală, pentru că guvernul promovează o politică inechitabilă şi netransparentă a medicamentului. Majoritatea farmaciilor existente în acest moment sunt private şi au dreptul la un adaos comercial de până la 25%. Farmaciile de stat, privatizate de guvern, sunt foarte puţine la număr şi pregătesc preparate medicamentoase doar pentru necesităţi interne, medicamente care nu acoperă necesităţile populaţiei. Există mari discrepanţe între nivelul pregătirii medicilor şi capacitatea sistemului de a le oferi locuri de muncă bine înzestrate, salarizarea lucrătorilor medicali este din ce în ce mai proastă. Cadrele tinere de medici preferă muncile peste hotare decât să lucreze în condiţiile oferite de guvernarea comunistă pentru un salariu de 1000 lei într-un spital în care nu sunt condiţii de muncă: lipseşte utilajul tehnic, lipseşte agentul termic în sezonul rece, nu este conectată unitatea la reţeaua de apă şi canalizare. Criza şi ruina din sistemul de sănătate favorizează un grad sporit al morbidităţii şi mortalităţii în rândul populaţiei, dar şi al gradului de invaliditate, în special infantilă. Sporul natural al populaţiei, de mai mulţi ani, este negativ, ceea ce înseamnă că mortalitatea depăşeşte natalitatea. Pentru soluţionarea problemelor complexe cu care se confruntă sistemul ocrotirii sănătăţii, Partidul Liberal consideră necesară : - declararea domeniului ocrotirii sănătăţii drept domeniu de prioritate republicană, în special în sistemul de asistenţă medicală primară din localităţile rurale; - majorarea alocărilor bugetare pentru sănătate până la 7% din PIB; - asigurarea obligatorie de sănătate trebuie să acopere toate cheltuielile de diagnostic şi tratament; - deschiderea centrelor regionale de diagnostic, înzestrate conform ultimelor standarde tehnice din domeniu; - înzestrarea tehnică corespunzătoare a instituţiilor medicale şi dotarea lor cu mijloace de transport specializat; - descentralizarea sistemului de sănătate şi oferirea autonomiei instituţiilor medicale; - majorarea considerabilă a salariilor lucrătorilor din sfera ocrotirii sănătăţii; - schimbarea paradigmei în politicile de sănătate prin transferarea centrului de greutate de la tratament la profilaxia maladiilor şi încurajarea unui mod sănătos de viaţă; - asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii medicale de calitate.