19 Septembrie 2026 — Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a avizat negativ proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea Metodologiei de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale (HG nr. 925/2023), transmis spre avizare de Cancelaria de Stat (nr. unic 891/MIDR/2026), și solicită retragerea acestuia și reelaborarea lui cu respectarea principiilor statului de drept.

Proiectul modifică modul de gestionare a stimulentului cu destinație specială pentru infrastructură din Fondul de amalgamare voluntară (pct. 91), stimulentului cu destinație generală pentru susținerea bugetelor locale și introduce o nouă Anexă nr. 4 — un Regulament de evaluare, aprobare și implementare a proiectelor de infrastructură. Astfel, în loc ca resursele să fie transferate necondiționat bugetului local, la discreția consiliului local, ele urmează să fie alocate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), pe bază de proiecte depuse, evaluate și aprobate central, iar în una din cele două modalități prevăzute, ADR ar deveni ea însăși autoritate contractantă în locul UAT.
Problemele de fond ale proiectului:

• Efect retroactiv: cele 127 de clustere / 431 UAT (aproximativ 777,3 mii de locuitori) care au decis deja amalgamarea au făcut-o contând pe controlul propriu asupra resurselor promise. Schimbarea regulilor după adoptarea deciziilor de amalgamare încalcă principiul neretroactivității legii (art. 22 din Constituție).
• Încălcarea încrederii legitime: UAT amalgamate aveau o „speranță legitimă”, protejată constituțional, cu privire la regimul resurselor pentru care s-au angajat într-un proces ireversibil de reorganizare.
• Diminuarea autonomiei locale: art. 109 din Constituție și Carta Europeană a Autonomiei Locale garantează dreptul UAT de a dispune liber de resursele proprii. Proiectul mută centrul de decizie de la consiliul local spre MIDR și ADR; Comisia de coordonare nu include niciun reprezentant al autorităților locale, primarii fiind doar invitați, fără drept de vot.
• Bază legală discutabilă: mecanismul transferurilor interbugetare ține de legea aprobată de Parlament, nu poate fi restructurat printr-o hotărâre de Guvern.
• Criterii discriminatorii: condiția de „experiență relevantă” (proiect de minimum 50% din valoarea noii investiții, implementat în ultimii 5 ani) riscă să excludă tocmai UAT mici și rurale, cele care s-au amalgamat din lipsă de capacitate administrativă proprie.
• Lipsa analizei de impact: nota de fundamentare a proiectului nu evaluează efectele asupra autonomiei și bugetelor locale și nu confirmă o consultare instituțională prealabilă cu structurile reprezentative ale APL, conform Legii nr. 436/2006.
• Eliminarea reperului „confirmării alegerilor locale noi” ca moment al disponibilizării resurselor afectează planificarea bugetară a UAT.
• Excluderea remunerării personalului APL de la finanțare, chiar și când UAT gestionează direct proiectul, este disproporționată și favorizează implicit varianta cu implementare prin ADR.
• Posibilitatea ADR de a rezilia unilateral contractul și a cere restituirea sumelor, fără o procedură contradictorie clară, ridică probleme privind dreptul la apărare al UAT.

„Cumulul acestor vicii nu constituie simple neajunsuri de tehnică legislativă, ci afectează însăși legitimitatea constituțională a mecanismului propus”, se arată în avizul CALM.

CALM solicită Cancelariei de Stat și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale retragerea proiectului în forma actuală și reelaborarea lui cu respectarea principiilor statului de drept.