Chişinău, 8 Mai 2014 — La 7 mai 2014, în cadrul Zilelor Libertăţii Presei, API a lansat studiul „Reformele în domeniul mass-media în perioada 2009-2013: între promisiuni şi fapte”. Cercetarea evaluează în ce măsură au fost onorate angajamentele privind soluţionarea problemelor stringente ale domeniului mass-media, incluse în programele de activitate ale Guvernului Republicii Moldova din perioada 2009-2013, şi prezintă un set de recomandări şi propuneri pentru accelerarea reformelor în domeniu.

În deschiderea evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menţionat că obiectivele şi acţiunile prioritare în domeniul mass-media, incluse în programele de activitate ale celor trei guverne din perioada 2009-2013 (Guvernul Filat 1, Guvernul Filat 2, Guvernul Leancă), au presupus realizarea unor reforme în zone importante ale domeniului mediatic. Angajamentele asumate vizau câteva probleme majore: suficienţa şi calitatea cadrului legislativ şi normativ, transparenţa finanţării şi a proprietăţii mass-media, funcţionalitatea radiodifuzorului public, activitatea autorităţii de reglementare a domeniului audiovizualului, tranziţia la televiziunea digitală terestră, accesul la informaţia de interes public, condiţii pentru dezvoltarea instituţiilor de presă şi a structurilor aferente activităţii mass-media, stimularea jurnalismului de investigaţie ş.a. Autorii studiului au evaluat gradul de realizare a acestor obiective în ultimii patru ani, constatând că puţine angajamente au fost realizate pe deplin, iar în multe cazuri nu s-a mers mai departe de declaraţii de intenţie şi reformele bat pasul pe loc.
Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) a făcut o analiză a angajamentelor guvernării privind asigurarea accesului la informaţie şi a libertăţii de exprimare, crearea condiţiilor pentru activitatea structurilor aferente activităţii mass-media, asigurarea transparenţei proprietăţii mass-media, menţionând realizările şi restanţele guvernării la aceste capitole. Astfel, accesul la informaţia de interes public este îngreunat de practicile birocratice şi de prevederile altor legi (Legea cu privire la secretul de stat, Legea privind contracararea activităţii extremiste ş.a.), care nu au fost ajustate la standardele internaţionale şi la cele prevăzute de Legea privind accesul la informaţie, taxele pentru obţinerea informaţiilor de către jurnalişti aşa şi nu au fost anulate, iar informaţia deseori nu este disponibilă în regim electronic. Legea cu privire la libertatea de exprimare a fost aprobată, însă, contrar aşteptărilor, ea nu a îmbunătăţit semnificativ practicile judiciare de examinare a cauzelor intentate împotriva instituţiilor mass-media, de vină fiind judecătorii care nu întotdeauna aplică legislaţia corect, dar şi jurnaliştii înşişi care nu cunosc prevederile legii. „Angajamentele de asigurare a transparenţei proprietăţii în domeniul mass-media şi de limitare a concentrării mediatice nu au fost respectate de guvernanţi, chiar dacă societatea civilă a pregătit un proiect de lege care a fost înregistrat de deputaţi ca iniţiativă legislativă, însă examinarea lui întârzie”, a spus N. Gogu.
Ion Bunduchi, expert la Asociaţia Presei Electronice APEL, a analizat realizarea angajamentelor în domeniul audiovizualului, inclusiv cele care ţin de transparenţa procesului de acordare şi retragere a frecvenţelor de emisie; elaborarea Concepţiei de dezvoltare a pieţei mediatice în general şi a audiovizualului, în particular; mersul implementării televiziunii digitale; obiectivul de depolitizare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi neadmitere a numirii pe criterii politice a membrilor Consiliului de Observatori al IPNA „Teleradio-Moldova; angajamentul de a adopta un nou Cod al audiovizualului, asumat de Guvernul Filat 2, dar nerealizat, însă exclus din programul de activitate al Guvrenului Leancă din motive necunoscute etc. El a menţionat că planul de acţiuni pe segmentul audiovizualului, în cea mai mare parte, a eşuat, iar obiectivele prioritare nu au fost atinse. Cu excepţia legislaţiei electorale, în celelalte domenii (cadrul normativ, autoritatea de reglementare, serviciul public, autoritatea de supraveghere, publicitate etc.), esenţiale pentru dezvoltarea audiovizualului autohton pe principii democratice, reformele au fost şi continuă să fie înfăptuite cu jumătăţi de măsură, iar în unele cazuri – mimate.
A fost analizat şi gradul de îndeplinire a altor angajamente, asumate de guvernare, inclusiv crearea unor condiţii pentru dezvoltarea mass-media, prin eliminarea concurenţei neloiale, liberalizarea pieţei mass-media autohtone şi stabilirea unui cadru fiscal preferenţial pentru mass-media. Autorii studiului au remarcat că unele realizări pe acest segment există, însă ele sunt destul de modeste şi nu pot schimba în bine starea de lucruri. „Din toate angajamentele asumate de guvernare în domeniul mass-media, au fost realizate mai puţin de 30%. În opinia noastră, acesta este un rezultat foarte modest în raport cu aşteptările şi amploarea reformelor care au fost promise. În anii 2011-2013, promovarea reformelor mai mult a stagnat, clasa politică moldovenească „a amânat” aprobarea unor iniţiative legislative şi normative foarte importante pentru dezvoltarea mass-media, iar implementarea practică a unor legi deja adoptate are loc cu mari întârzieri”, a spus P. Macovei.

La evenimentul de lansare a studiului au fost prezenţi deputaţi din Comisia parlamentară cultură, educaţie, ştiinţă, tineret sport şi mass-media, inclusiv preşedintele comisiei Chiril Lucinschi şi vicepreşedinţii Valeriu Saharneanu, Corina Fusu şi Alexandr Petkov. Deputaţii au răspuns criticilor aduse şi au recunoscut că mai au de lucru. Corina Fusu a remarcat că „activitatea de îmbunătăţire a libertăţii de exprimare şi cea a libertăţii presei nu se termină niciodată, este un proces continuu. În acelaşi timp, guvernarea în cadrul unei coaliţii este mai dificilă, astfel că unele iniţiative, pur şi simplu, nu sunt susţinute de colegii de alianţă, motiv pentru care proiectul noului Cod al audiovizualului, de exemplu, nu a fost promovat în perioada 2011-2013”. Valeriu Saharneanu a recunoscut că nu întotdeauna există voinţă politică pentru realizarea angajamentelor asumate: „Depolitizarea mass-media este mai mult decât importantă, însă trebuie să recunoaştem că unele instituţii media s-au transformat în platforme pentru reglarea de conturi şi în tribune de partid. Cât priveşte angajamentele guvernării, lucrurile se mişcă greu, dar se mişcă”. La rândul lui, Alexandr Petkov s-a declarat nemulţumit de situaţia în domeniul mediatic. „Nu vreau să spun că pe timpul guvernării PCRM nu erau carenţe, însă guvernarea actuală nu a făcut nimic să înlăture aceste carenţe, ba mai mult, acum nereguli sunt mai multe, starea de lucruri de la CCA este sub orice nivel, iar partidele de la guvernare au monopolizat mass-media în totalitate”, a spus A. Petkov.
Victoria Miron, directoarea Programului mass-media al Fundaţia Soros Moldova, a atenţionat reprezentanţii guvernării că ONG-urile încearcă doar să-i ajute în îndeplinirea propriilor obligaţiuni şi a angajamentlor asumate în faţa oamenilor, iar ignorarea acestui efort şi tărăganarea reformelor compromite dezvoltarea democratică a ţării noastre.
La evenimentul de lansare a studiului „Reformele în domeniul mass-media în perioada 2009-2013: între promisiuni şi fapte” au participat reprezentanţi ai unor ambasade şi reprezentanţe străine acreditate la Chişinău, ai unor organizaţii internaţionale, jurnalişti şi lideri de opinie.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Integrarea eforturilor şi advocacy comun al organizaţiilor neguvernamentale pentru asigurarea progreselor reale în domeniul mass-media", implementat de API cu suportul financiar al Programului Mass-Media al Fundaţiei Soros-Moldova.