21 Ianuarie 2010 — În condiţiile în care tot mai puţine persoane se încumetă să facă agricultură, ţăranii au nevoie de susţinerea statului. Acesta trebuie să intervină cu politici bine gândite, înainte de a-i pune pe agricultori în faţa faptului împlinit. Cercul antreprenorilor care beneficiază de subvenţii de la stat trebuie să se lărgească în favoarea celor care au nevoie de suport real. Pentru aceasta, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare trebuie să gestioneze transparent mijloacele financiare destinate susţinerii sectorului agricol, ţinând cont de Concepţia sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2008-2015. Regulamentul de subvenţionare, care aşteaptă să fie aprobat, trebuie supus dezbaterilor publice înainte de a fi prea târziu, astfel încât condiţiile de eligibilitate să fie justificate, simple, pe înţelesul agricultorilor.

Acestea sunt principalele concluzii ale participanţilor la dezbaterea economică organizată de IDIS „Viitorul”, miercuri, 20 ianuarie 2009, în parteneriat cu Asociaţia Ziariştilor Economişti. Evenimentul a întrunit peste douăzeci de participanţi, care s-au pronunţat pe marginea politicilor agricole aşteptate pentru 2010:

„La moldoveni, reformele se fac de nevoie, din păcate. Ne-am apucat de ele abia atunci când agricultura noastră a devenit falimentară. După opt ani de reformare eşuată, am revenit în acel punct de unde am plecat. Agricultorii sunt foarte interesaţi mai ales de reformarea ministerului de resort, ceea ce nu e deloc simplu şi nedureros. În sfârşit, ne putem ocupa de politici; nu am fost niciodată de părerea că ministerul trebuie să crească porci şi vaci, dar unora le-a plăcut asta şi acum încercăm să ne debarasăm cu chiu cu vai de aşa practici. […] Ce facem noi cu agricultura? Referitor la subvenţionare, vom direcţiona mijloacele financiare disponibile astfel: o parte va fi destinată majorităţii agricultorilor; vom subvenţiona şi creditele, riscurile în agricultură. Dacă nu virăm subvenţiile spre dezvoltare, modernizare, inclusiv cea tehnică, riscăm să rupem acest bani de la buget în zadar. De asta ne vom axa pe plantarea livezilor, producţia de legume şi struguri de masă.”

(Vasile Bumacov, viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare)

„Noi înţelegem că s-au fixat 300 de milioane de lei pentru subvenţii din cauza constrângerilor financiare. Noi am fost antrenaţi la formularea Regulamentului de subvenţionare, faţă de care mai avem unele rezerve: cerinţele de a avea certificat pentru cunoştinţe, unele limitări de sume la creditare şi finanţarea proiectelor investiţionale. La acest moment, agricultorii nu pot satisface aceste condiţii. De asta am propus ca 2010 să fie un an de tranziţie, experimental, pentru a le acorda timp să fie pregătiţi.”

(Vasile Mârzenco, preşedinte, Federaţia Naţională a Fermierilor)

„300 de milioane de lei pentru susţinerea sectorului agricol e o cifră bună, mai ales că nu e inclusă restituirea TVA. Referitor la direcţiile de subvenţionare, considerăm că două treimi trebuie acordate pentru investiţii şi dezvoltare, iar restul să fie subvenţii generale, care acoperă mai mulţi agricultori, şi anume 100 de milioane alocaţi pentru creditare. Însă, suntem puţini şocaţi de Regulamentul de subvenţionare, care aşteaptă să fie aprobat. Nu suntem de acord categoric cu limitarea de 85 000 de lei la rambursarea creditelor, sumă care e valabilă pentru realitatea anului 2002 şi nu are argumente economice, în condiţiile decapitalizării totale a sectorului. O altă cerinţă la care nu subscriem este prezentarea unui plan de afaceri, ceea ce e valabil de obicei pentru idei de viitor. Or, când noi subvenţionăm cheltuielile efectuate, confirmate prin facturi, de ce să cerem pentru ele un business-plan? Mai ales că criteriile de evaluare sunt foarte subiective: cine ştie care sunt condiţiile minime de securitate alimentară, de exemplu? Este oare aici factorul generator de corupţie? O altă cerinţă este apartenenţa agricultorului la asociaţia de profil, care ar putea fi creată de dragul de a asimila subvenţiile. Procesul de acordare a subvenţiilor, în redacţia actuală, e excesiv de birocratizat, creează constrângeri şi pe alocuri are un caracter discriminatoriu faţă de agricultori. Trebuie să revenim la scopurile Concepţiei sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2008-2015, pe care nu trebuie să le profanăm.”

(Alexandru Slusari, vicepreşedinte, Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect)

„Valoarea fondului de subvenţionare reprezintă un progres, în comparaţie cu anii precedenţi. Apreciem concentrarea tuturor direcţiilor din fond în gestiunea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Dacă va fi creată Agenţia de Părţi şi Intervenţii şi Agricultură, va fi o situaţie şi mai bună. Însă, nu există nicio transparenţă în procesul elaborării Regulamentului de subvenţionare. Până acum, nu sunt făcute publice listele beneficiarilor de subvenţii din anii precedenţi, dar nici ale membrilor Comisiei care au decis cum să fie repartizate mijloacele financiare. Cel mai prost e că avem o listă de potenţiali beneficiari pentru 2010, deşi Regulamentul nu e aprobat încă. Lista-fantomă circulă prin raioanele republicii, ceea ce trezeşte suspiciuni. Condiţiile de eligibilitate trebuie să fie simple şi foarte specifice, făcând menaj, pentru a nu risipi banii.”

(Viorel Chivriga, expert economic, IDIS „Viitorul”)

„E foarte bine că s-a delimitat politica de subvenţionare de cea fiscală. Însă, nu am mai văzut un proiect de Regulament de subvenţionare mai birocratizat ca acesta, de 60 de pagini. Nu cred că agricultorii îl vor citi şi îl vor înţelege. Cerinţa de a prezenta planuri de afaceri e exagerată; acesta poate fi făcut de dragul prezentării, ceea ce lasă găuri pentru corupţie. Trebuie creată o bază de date a beneficiarilor de subvenţii, pentru a evita dublările. De asemenea, consider că nu e normal să impui omul să fie membru de asociaţie. Iată de ce cred că Regulamentul trebuie revăzut.”

(Ion Perju, expert în agricultură, ex-viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare)

IDIS „Viitorul” a reluat în septembrie 2009 tradiţia sa de organizare a dezbaterilor economice, demarată în anul 2007. Această rundă este desfăşurată cu suportul financiar al the Balkan Trust for Democracy.