Vizualizări: 4176
Gestionarea banilor publici - transparenţa ne apără de potlogării
Chisinau, 27 Iulie 2009 — Victor Osipov, candidat la functia de membru al parlamentului din partea Aliantei Moldova Noastra,a participat la o masa rotunda din seria electorala la Radio Europa Libera, in cadrul emisiunii duminicale PUNCT si de la CAPAT moderata de Vasile Botnaru, unde s-a vorbit despre banii publici, despre modul in care institutiile statale stiu sa-i cheltuiasca cu socoteala si daca are cine sa le ceara socoteala atunci cind demnitarii de stat sint exagerat de darnici si risipitori.
Vasile Botnaru: Astazi discutam despre banii publici, care desi sint putini - mereu auzim acest refren - sunt cheltuiti alteori cu darnicia proverbiala a functionarilor sovietici de alta data, cind banii erau ai statului, ceea ce insemna, in constiinta multor oameni, ca erau ai nimanui. Si degeaba incercau sa ii convinga presedintii de kolhozuri pe taranii care ieseau noaptea la furat de pe lanurile colective ca, vezi-Doamne, furau din propriile buzunare. Kolhoznicul furacios justifica foarte lesne acel reflex sovietic prin lipsa totala de echitate, pentru ca cei multi, inarmati cu sape, munceau din greu ca sa ii scoata in fata pe combainerii si mulgatoarele fruntase. Acum locul tractoristilor cu stele de eroi ai muncii socialiste l-au luat functionarii care au pinea si cutitul si se ghideaza de dictonul anticolectivist „cine imparte, parte isi face”.
Victor Osipov : Cred ca si cele mai alunecate dictaturi au asemenea sisteme de control asupra gestionarii banilor publici. Si Republica Moldova de asemenea il are. El s-a constituit inainte de venirea comunistilor la putere, in mare parte, dar a fost modificat ulterior. Trebuie sa previn ascultatorii, ca sa fiu corect, ca nu sint specialist in acest domeniu si aprecierile mele vor fi probabil niste observatii ale unui politician dintr-o parte. Exista doua aspecte asupra carora as atrage atentia. Primul: sistemul institutional de control asupra cheltuirii banilor publici trebuie sa fie eficient, trebuie sa se bazeze pe lege, trebuie sa presupuna aplicarea legii si a criteriilor de evaluare a modului in care se cheltuiesc fonduri adunate de la contribuabili. Aici avem o serie de probleme. Dar in afara de aceasta - si are perfecta dreptate domnul Chirtoaca cind spune – nici acest sistem, sau concluziile furnizate, nu functioneaza daca nu exista un control din partea societatii, a opiniei publice. Ceea ce inseamna ca incalcarile sau delapidarile sau cheltuirea fara rost a banilor care ne apartin tuturor trebuie sa fie sanctionate printr-o atitudine negativa din partea societatii. Dar pentru asta societatea trebuie sa fie bine informata. La timp informata. In mod liber sa se informeze despre cine si cum comite escrocherii sau cheltuie aiurea banii ei. Aici avem o mare deficienta generala care se manifesta si in acest domeniu.
Mass-media in cea mai mare parte a ei, in special compania publica audiovizuala, este controlata de puterea comunista. Acolo nu vom auzi niciodata despre cazurile de escrocherii sau de cheltuire aiurea a banilor publici. In consecinta oamenii nu-si dau seama de dimensiunea acestor infractiuni si de impactul lor asupra vietii lor si de aceea nu au o reactie adecvata la aceasta situatie. In ceea ce priveste sistemul institutional desigur Curtea de Conturi este virful acestui sistem, ca sa zic asa. Ea face parte din acele institutii care au fost reformate in legislatura anterioara a parlamentului. Reformata de aceeasi maniera ca si Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de observatori de la Compania Publica Teleradio-Moldova, ca si alte institutii care ar trebui sa fie autonome, deci sa nu depinda de guvern. Pe criterii politice au fost numiti in mare masura membrii Curtii de Conturi. Si din pacate constatam o totala ineficienta a activitatii din ultimii ani. Stie toata lumea ca guvernarea fura, ca se intimpla multiple cazuri de risipire fara noima a banilor publici, insa rapoartele Curtii de Conturi sint insuficiente si nu produc efecte, ceea ce este cel mai important. Mai mult decit atit, recent am auzit o informatie cum ca s-a mutat insasi Curtea de Conturi intr-un nou sediu. Asa cum s-a mutat si Consiliul Coordonator al Audiovizualului intr-un nou sediu. Iar pentru repararea la zisul nivel euro a acestui sediu s-au cheltuit cu citeva milioane de lei mai mult decit prevedea devizul initial. Deci sint probleme chiar la Curtea de Conturi atunci cind este vorba de cheltuirea banilor publici. Atunci ce sa mai asteptam de la alte institutii subordonate sau inferioare in controlarea corectitudinii cheltuirii banilor publici?!
Vasile Botnaru: Dl Osipov, spuneti-mi daca sinteti multumit de modul in care prin consiliile locale – municipale, satesti - se exercita controlul popular asupra cheltuirii banilor publici?
Victor Osipov: Cred ca anume la nivel local acest control popular este mai transparent decit la nivel central, unde sumele sint foarte mari, iar posibilitatea ca oamenii sa inteleaga ce se face cu aceste sume este foarte mica. Si asa cum am spus, cu mass-media manipulata de putere, cu atit imposibila este constientizarea. La nivel local, intr-un sat bunaoara, oamenii din consiliul local stiu ce s-a facut din putinii bani pe care ii are primaria, daca s-au facut „mismasuri”, cine sint beneficiarii, cine sint implicati s.a.m.d. Informatia circula mult mai usor prin comunicare de la om la om, ca sa zic asa. Si din aceasta cauza spun ca probabil lucrurile stau mai bine. Ce se intimpla insa la nivel central? Si aici voi continua ceea ce a spus domnul Chirtoaca operind cu cifrele din bugetul de stat de acum doi ani, pentru ca v-am spus ca nu sint finansist si nu dispun de cifrele curente, dar proportia este aceeasi. La fiecare 8 lei pe care administratia centrala si-i opreste, administratiei locale din intraga tara ii da numai 2 lei. Deci proportia este de opt unitati si ceva la aproape doi. Dumneavoastra spuneati ca au in grija o armata de functionarime. Vreau sa amintesc un caz care va arata ce fel de functionari au si de ce ii produc. De exemplu agentia domnului Iordan, care a fost creata acum doi ani, el fiind surprins mai deunazi cu anumite cheltuieli cu fete prin hoteluri. Deci, la faza intiala a primit cel putin 130 de milioane de lei ca sa gestioneze Apele Moldovei. Si a fost creata agentia pe loc gol. Luindu-li-se administratiilor locale aceste resurse acvatice cu tot cu responsabilitatea pentru constructia retelelor de apa in interiorul localitatilor. Or, nu trebuia de facut acest lucru. Trebuia de transmis primariilor locale, ca sa se ocupe ele de acest lucru. I-au facut lui Iordan buget ca sa aiba el cu ce se distra, din toate punctele de vedere. Mai mult decit atit, au creat un Minister al administratie publice locale care nu face altceva decit sa puna bete in roate acestei administratii publice locale, de fapt sa o controleze. Minister care de asemenea a preluat o mare parte a bugetului destinat proiectelor la nivel de localitati si de raioane si le-a dat in gestionarea birocratiei de la centru.
Vasile Botnaru: Deci dumneavoastra sprijiniti teza potrivit careia este important sa vedem mai intii cum cheltuim putinii bani pe care ii avem si, realisti fiind, conteaza mai putin acum sa ne gindim de unde luam altii?
Victor Osipov: Conteaza ca banii sa fie dati spre gestionare acelor administratii si autoritati - in cazul celor locale in mod special - care sint direct responsabile si in teritoriul, in zona de responsabilitate a carora se produc investitiile. Si nu unor sefi abstracti de la Chisinau care ar trebui sa construiasca o retea de apeducte la Briceni, sau la Cahul sau nu mai stiu unde. Ceea ce este o totala aiureala. Apropo, iarasi despre mecanismul de control. Mecanismul de supraveghere care exista si este firesc sa existe din partea autoritatilor publice centrale a fost transformat cu citiva ani in urma intr-un mecanism de control si de preluare a atributiilor de gestionare financiara. Prin trezoreriile Mnisterului Finantelor se trec toate platile administratiilor locale ceea ce in primul rind creaza dificultati in administrare. Si este mult mai greu, domnul Chirtoaca cred ca poate confirma mai bine decit mine, sa operezi in acest domeniu din cauza ca un instrument de supraveghere a fost paractic transformat intr-un instrument de gestionare
Vasile Botnaru: Deci am inteles corect. Domnule Osipov, concluzia dumneavoastra.
Victor Osipov: Sint de acord, pentru ca ceea ce spune domnul Vaculovschi este o axioma. Trebuie sa facem bani inainte de a-i cheltui. Si dupa aceea sa ii cheltuim cu cap. Dar pentru a creste potentialul economiei care sa produca plusvaloare, iar banii in plus trebuie sa ii indreptam nu spre reparatia vilelor de la Condrita sau a statiunii de la Holercani …
Victor Osipov: … sau sa construim mansarde peste CCCEC. Sau sa mutam Curtea de Conturi intr-un sediu luxos si CCA-ul. Sau sa dam sute de milioane pentru reconstructii inutile sau exagerate ale parlamentului si presedintiei care pot fi facute cu zeci de milioane. Trebuie toti acesti bani sa ii indreptam spre dezvoltarea economica. De ce avem o economie de consum ? Pentru ca filosofia bugetara este indreptata spre consum.
Victor Osipov: Si autoritatile comuniste au mentinut si au dezvoltat aceasta economie de consum si de importuri si nu de dezvoltare a productiei locale a industriei, aveti perfecta dreptate, or a fost si ministerul distrus. Iata …
Vasile Botnaru: Dar conceptia a ramas.
Victor Osipov: Conceptia a ramas, insa banii sint mincati. Alianta Moldova Noastra de mai multe ori a spus in parlament ca Republica Moldova a fost transformata intr-o statiune de consum. De aceea eu cred ca din punct de vedere social-liberal, asa cum este doctrina partidului nostru, cred ca intii trebuie sa ne preocupe cistigarea cit mai multor bani din dezvoltarea economica si industriala, si dupa aceea sa cheltuim acesti bani in mod responsabil si avind grija de oamenii saraci.
Vasile Botnaru: Astazi discutam despre banii publici, care desi sint putini - mereu auzim acest refren - sunt cheltuiti alteori cu darnicia proverbiala a functionarilor sovietici de alta data, cind banii erau ai statului, ceea ce insemna, in constiinta multor oameni, ca erau ai nimanui. Si degeaba incercau sa ii convinga presedintii de kolhozuri pe taranii care ieseau noaptea la furat de pe lanurile colective ca, vezi-Doamne, furau din propriile buzunare. Kolhoznicul furacios justifica foarte lesne acel reflex sovietic prin lipsa totala de echitate, pentru ca cei multi, inarmati cu sape, munceau din greu ca sa ii scoata in fata pe combainerii si mulgatoarele fruntase. Acum locul tractoristilor cu stele de eroi ai muncii socialiste l-au luat functionarii care au pinea si cutitul si se ghideaza de dictonul anticolectivist „cine imparte, parte isi face”.
Victor Osipov : Cred ca si cele mai alunecate dictaturi au asemenea sisteme de control asupra gestionarii banilor publici. Si Republica Moldova de asemenea il are. El s-a constituit inainte de venirea comunistilor la putere, in mare parte, dar a fost modificat ulterior. Trebuie sa previn ascultatorii, ca sa fiu corect, ca nu sint specialist in acest domeniu si aprecierile mele vor fi probabil niste observatii ale unui politician dintr-o parte. Exista doua aspecte asupra carora as atrage atentia. Primul: sistemul institutional de control asupra cheltuirii banilor publici trebuie sa fie eficient, trebuie sa se bazeze pe lege, trebuie sa presupuna aplicarea legii si a criteriilor de evaluare a modului in care se cheltuiesc fonduri adunate de la contribuabili. Aici avem o serie de probleme. Dar in afara de aceasta - si are perfecta dreptate domnul Chirtoaca cind spune – nici acest sistem, sau concluziile furnizate, nu functioneaza daca nu exista un control din partea societatii, a opiniei publice. Ceea ce inseamna ca incalcarile sau delapidarile sau cheltuirea fara rost a banilor care ne apartin tuturor trebuie sa fie sanctionate printr-o atitudine negativa din partea societatii. Dar pentru asta societatea trebuie sa fie bine informata. La timp informata. In mod liber sa se informeze despre cine si cum comite escrocherii sau cheltuie aiurea banii ei. Aici avem o mare deficienta generala care se manifesta si in acest domeniu.
Mass-media in cea mai mare parte a ei, in special compania publica audiovizuala, este controlata de puterea comunista. Acolo nu vom auzi niciodata despre cazurile de escrocherii sau de cheltuire aiurea a banilor publici. In consecinta oamenii nu-si dau seama de dimensiunea acestor infractiuni si de impactul lor asupra vietii lor si de aceea nu au o reactie adecvata la aceasta situatie. In ceea ce priveste sistemul institutional desigur Curtea de Conturi este virful acestui sistem, ca sa zic asa. Ea face parte din acele institutii care au fost reformate in legislatura anterioara a parlamentului. Reformata de aceeasi maniera ca si Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de observatori de la Compania Publica Teleradio-Moldova, ca si alte institutii care ar trebui sa fie autonome, deci sa nu depinda de guvern. Pe criterii politice au fost numiti in mare masura membrii Curtii de Conturi. Si din pacate constatam o totala ineficienta a activitatii din ultimii ani. Stie toata lumea ca guvernarea fura, ca se intimpla multiple cazuri de risipire fara noima a banilor publici, insa rapoartele Curtii de Conturi sint insuficiente si nu produc efecte, ceea ce este cel mai important. Mai mult decit atit, recent am auzit o informatie cum ca s-a mutat insasi Curtea de Conturi intr-un nou sediu. Asa cum s-a mutat si Consiliul Coordonator al Audiovizualului intr-un nou sediu. Iar pentru repararea la zisul nivel euro a acestui sediu s-au cheltuit cu citeva milioane de lei mai mult decit prevedea devizul initial. Deci sint probleme chiar la Curtea de Conturi atunci cind este vorba de cheltuirea banilor publici. Atunci ce sa mai asteptam de la alte institutii subordonate sau inferioare in controlarea corectitudinii cheltuirii banilor publici?!
Vasile Botnaru: Dl Osipov, spuneti-mi daca sinteti multumit de modul in care prin consiliile locale – municipale, satesti - se exercita controlul popular asupra cheltuirii banilor publici?
Victor Osipov: Cred ca anume la nivel local acest control popular este mai transparent decit la nivel central, unde sumele sint foarte mari, iar posibilitatea ca oamenii sa inteleaga ce se face cu aceste sume este foarte mica. Si asa cum am spus, cu mass-media manipulata de putere, cu atit imposibila este constientizarea. La nivel local, intr-un sat bunaoara, oamenii din consiliul local stiu ce s-a facut din putinii bani pe care ii are primaria, daca s-au facut „mismasuri”, cine sint beneficiarii, cine sint implicati s.a.m.d. Informatia circula mult mai usor prin comunicare de la om la om, ca sa zic asa. Si din aceasta cauza spun ca probabil lucrurile stau mai bine. Ce se intimpla insa la nivel central? Si aici voi continua ceea ce a spus domnul Chirtoaca operind cu cifrele din bugetul de stat de acum doi ani, pentru ca v-am spus ca nu sint finansist si nu dispun de cifrele curente, dar proportia este aceeasi. La fiecare 8 lei pe care administratia centrala si-i opreste, administratiei locale din intraga tara ii da numai 2 lei. Deci proportia este de opt unitati si ceva la aproape doi. Dumneavoastra spuneati ca au in grija o armata de functionarime. Vreau sa amintesc un caz care va arata ce fel de functionari au si de ce ii produc. De exemplu agentia domnului Iordan, care a fost creata acum doi ani, el fiind surprins mai deunazi cu anumite cheltuieli cu fete prin hoteluri. Deci, la faza intiala a primit cel putin 130 de milioane de lei ca sa gestioneze Apele Moldovei. Si a fost creata agentia pe loc gol. Luindu-li-se administratiilor locale aceste resurse acvatice cu tot cu responsabilitatea pentru constructia retelelor de apa in interiorul localitatilor. Or, nu trebuia de facut acest lucru. Trebuia de transmis primariilor locale, ca sa se ocupe ele de acest lucru. I-au facut lui Iordan buget ca sa aiba el cu ce se distra, din toate punctele de vedere. Mai mult decit atit, au creat un Minister al administratie publice locale care nu face altceva decit sa puna bete in roate acestei administratii publice locale, de fapt sa o controleze. Minister care de asemenea a preluat o mare parte a bugetului destinat proiectelor la nivel de localitati si de raioane si le-a dat in gestionarea birocratiei de la centru.
Vasile Botnaru: Deci dumneavoastra sprijiniti teza potrivit careia este important sa vedem mai intii cum cheltuim putinii bani pe care ii avem si, realisti fiind, conteaza mai putin acum sa ne gindim de unde luam altii?
Victor Osipov: Conteaza ca banii sa fie dati spre gestionare acelor administratii si autoritati - in cazul celor locale in mod special - care sint direct responsabile si in teritoriul, in zona de responsabilitate a carora se produc investitiile. Si nu unor sefi abstracti de la Chisinau care ar trebui sa construiasca o retea de apeducte la Briceni, sau la Cahul sau nu mai stiu unde. Ceea ce este o totala aiureala. Apropo, iarasi despre mecanismul de control. Mecanismul de supraveghere care exista si este firesc sa existe din partea autoritatilor publice centrale a fost transformat cu citiva ani in urma intr-un mecanism de control si de preluare a atributiilor de gestionare financiara. Prin trezoreriile Mnisterului Finantelor se trec toate platile administratiilor locale ceea ce in primul rind creaza dificultati in administrare. Si este mult mai greu, domnul Chirtoaca cred ca poate confirma mai bine decit mine, sa operezi in acest domeniu din cauza ca un instrument de supraveghere a fost paractic transformat intr-un instrument de gestionare
Vasile Botnaru: Deci am inteles corect. Domnule Osipov, concluzia dumneavoastra.
Victor Osipov: Sint de acord, pentru ca ceea ce spune domnul Vaculovschi este o axioma. Trebuie sa facem bani inainte de a-i cheltui. Si dupa aceea sa ii cheltuim cu cap. Dar pentru a creste potentialul economiei care sa produca plusvaloare, iar banii in plus trebuie sa ii indreptam nu spre reparatia vilelor de la Condrita sau a statiunii de la Holercani …
Victor Osipov: … sau sa construim mansarde peste CCCEC. Sau sa mutam Curtea de Conturi intr-un sediu luxos si CCA-ul. Sau sa dam sute de milioane pentru reconstructii inutile sau exagerate ale parlamentului si presedintiei care pot fi facute cu zeci de milioane. Trebuie toti acesti bani sa ii indreptam spre dezvoltarea economica. De ce avem o economie de consum ? Pentru ca filosofia bugetara este indreptata spre consum.
Victor Osipov: Si autoritatile comuniste au mentinut si au dezvoltat aceasta economie de consum si de importuri si nu de dezvoltare a productiei locale a industriei, aveti perfecta dreptate, or a fost si ministerul distrus. Iata …
Vasile Botnaru: Dar conceptia a ramas.
Victor Osipov: Conceptia a ramas, insa banii sint mincati. Alianta Moldova Noastra de mai multe ori a spus in parlament ca Republica Moldova a fost transformata intr-o statiune de consum. De aceea eu cred ca din punct de vedere social-liberal, asa cum este doctrina partidului nostru, cred ca intii trebuie sa ne preocupe cistigarea cit mai multor bani din dezvoltarea economica si industriala, si dupa aceea sa cheltuim acesti bani in mod responsabil si avind grija de oamenii saraci.
Autor: Alianta MOLDOVA NOASTRA
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2301
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 167
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 15
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1658
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1321
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33