Vizualizări: 2772
Dezbateri economice la IDIS „Viitorul”: Sistemul de subvenţionare în agricultură este ineficient şi netransparent
18 Septembrie 2009 — Sistemul actual de subvenţionare în agricultură este marcat de profunde contradicţii şi disparităţi. Astfel, coexistă mai multe fonduri pentru subvenţionare, administrate de mai multe instituţii de stat. Procesul de distribuire rămâne unul netransparent, atât în ceea ce priveşte beneficiarii, cât şi membrii comisiilor de selecţie. De regulă, cea mai mare parte a subvenţiilor este repartizată tradiţional unui număr limitat de agenţi economici, de regulă întreprinderi corporative sau de stat. În aceste condiţii, se impune crearea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi concentrarea fondurilor existente. De asemenea, impactul generat de măsurile de susţinere a agricultorilor aplicate de stat rămâne o necunoscută inclusiv pentru cei care administrează fondurile agricole.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Reformarea sistemului de subvenţionare în agricultură: rezultate concrete şi eşecuri”, prezentat vineri, 18 septembrie 2009, în cadrul unei dezbateri economice.
Expertul IDIS Viorel Chivriga, autorul studiului, accentuează că, din start, orice mecanism de subvenţionare este sortit eşecului, dacă nu este raportat la realităţile agricole: „Suntem corigenţi la capitolul statistică agricolă. Noi nu am realizat un recensământ agricol şi putem doar intui ponderea economiei tenebre în mediul rural. Acest vacuum de informaţie nu ne permite să aplicăm o metodologie de calcul a gradului de susţinere a agriculturii.”
D
eşi se constată unele progrese în perfecţionarea politicilor de susţinere a agriculturii, dar şi în repartizarea subvenţiilor, ineficienţa este cea care caracterizează mecanismul existent: „Reformarea sistemului de subvenţionare s-a făcut de mântuială. Cum poate fi acest sistem eficient, dacă ponderea resurselor financiare alocate întreprinderilor corporative este de aproximativ şase ori mai mare decât cota care revine gospodăriilor ţărăneşti? Asta fără a aminti discordanţele existente pe regiuni la repartizarea subvenţiilor”, se întreabă Viorel Chivriga.
Expertul IDIS subliniază că încă nu au fost publicate listele beneficiarilor de subvenţii pentru anii 2007-2009, şi nici listele membrilor comisiilor create la nivel naţional şi local pentru repartizarea subvenţiilor: „Asta trezeşte dubii cu privire la corectitudinea şi echitatea acestui sistem. Cert e că agricultorii sunt dezamăgiţi şi nemulţumiţi, fapt demonstrat de scăderea numărul populaţiei ocupate în agricultură 11,3%, faţă de trimestrul doi al lui 2008.”
Deşi proiectul Hotărârii de Guvern privind crearea a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a fost elaborat în anul 2008, adoptarea ei este tergiversată, remarcă Viorel Chivriga: „Există în continuare mai multe instituţii de stat abilitate în administrarea resurselor alocate pentru subvenţionarea producătorilor agricoli: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Întreprinderea de Stat „Moldresurse”, Agenţia de Stat „Apele Moldovei”, Ministerului Finanţelor şi Agenţia „Moldova-Vin”. Până la urmă, avem un sistem haotic şi lipsit de sens, care numai nu spre binele agricultorului e direcţionat”.
Viorel Chivriga de la IDIS „Viitorul” atenţionează că modul de repartizare a infuziilor financiare din partea statutului provoacă distorsiuni serioase în structura entităţilor agricole: „Favorizarea întreprinderilor corporative şi de stat mari în detrimentul celor mici şi mijlocii, nu mai puţin eficiente, provoacă indirect concurenţa neloială, care devine un factor distrugător pentru agricultura Moldovei.”, explică Chivriga.
Evenimentul a întrunit peste 20 participanţi, care s-au pronunţat pe marginea eficienţei sistemului actual de subvenţionare în agricultură:
„Ce trebuie să facem ca să promovăm persoane competente în comisiile locale de profil, deoarece ei sunt nemijlocit responsabili de repartizarea subvenţiilor? Ne îngrijorează că doar companiile mari sunt consumatoarele principale ale subvenţiilor. Asta denotă că lipseşte total o strategie de dezvoltare a acestui sector, deoarece întreprinderile mici se pot adapta cel mai uşor la cerinţele pieţei, sunt cele mai disciplinate la achitarea impozitelor şi rămân cele mai defavorizate la capitolul subvenţii.” (Iurie Fală, specialist agrobusiness, Federaţia Naţională a Fermierilor AGROinform)
„Noi acordăm astăzi subvenţii tuturor agenţilor economici care prezintă documente că au plantat, au certificat, nu facem diferenţă între ei. Noi am adoptat recent o Strategie de înfiinţare a plantaţiilor viticole moderne. Vrem să începem de la studierea cerinţelor pieţei. Reieşind din asta, propunem de a stimula sectoarele orientate spre export. Trebuie să convingem noul Parlament că noi nu acordăm subvenţii de dragul subvenţiilor şi că acestea trebuiesc direcţionate acolo unde e nevoie de ele.” (Nicolae Taran, vicedirector, Agenţia Moldova-Vin)
„Eu cred că trebuie să formulăm clar care este principala problemă cu care se confruntă agricultorii în ţara noastră. Aceasta este problema veniturilor scăzute. Politica de subvenţionare trebuie să fie subordonată anume acestei probleme, astfel încât să contribuie la majorarea veniturilor producătorilor agricoli, fie ei mici, mijlocii sau mari. Aici este cea mai mare hoţie: 90% din subvenţii au fost utilizate de cei mari. Pentru ce îi sprijinim pe cei care se pot descurca singuri? Pentru ce mai elaborăm strategii de elaborare a sărăciei şi cheltuim bani enormi pentru implementarea lor?”(Vasile Mârzenco, preşedinte, Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova).
„Avem impresia că până acum statul şi-a propus să distrugă spaţiul rural. Acum este o tendinţă de dispariţie a localităţilor mici care au în jur exploataţii agricole.” (Valeriu Rusu, director executiv, Agenţia pentru Dezvoltare Regională „Habitat”)
„În 2007 au fost promise subvenţii, dar nu au fost plătite. Şi iată că anul acesta a fost închisă o uzină nouă, performantă, din cauza că nu avea materie-primă, adică sfeclă de zahăr. Se pare că statul nu doreşte să subvenţioneze culturi cu o perioadă financiară lungă, iar în cazul sfeclei de zahăr e nevoie de câteva luni pentru a întoarce banii băncilor, ceea ce nu e convenabil. Noi am vrea ca statul să nu se limiteze a investi doar în producere, dar şi în căile de comercializare.” (Raisa Bejan, director, Uniunea Producătorilor de Zahăr)
„Fără subvenţii, nu vom avea agricultură. Niciunul dintre noi nu va rămâne. De ce statul decide singur ce e convenabil de plantat şi ce nu? Referitor la asigurarea riscurilor în agricultură, sunt fermieri care nici nu ştiu de aceste subvenţii, iar cei mari sunt fericiţi şi le iau ei.” (Alexandru Omelciuc, preşedinte, Asociaţia „Agroext”)
„Reformarea sistemului de subvenţionare în agricultură: rezultate concrete şi eşecuri” - cu această tematică IDIS „Viitorul” a reluat tradiţia de organizare a dezbaterilor economice, demarată în anul 2007. Această rundă este desfăşurată cu suportul financiar al the Balkan Trust for Democracy.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Reformarea sistemului de subvenţionare în agricultură: rezultate concrete şi eşecuri”, prezentat vineri, 18 septembrie 2009, în cadrul unei dezbateri economice.
Expertul IDIS Viorel Chivriga, autorul studiului, accentuează că, din start, orice mecanism de subvenţionare este sortit eşecului, dacă nu este raportat la realităţile agricole: „Suntem corigenţi la capitolul statistică agricolă. Noi nu am realizat un recensământ agricol şi putem doar intui ponderea economiei tenebre în mediul rural. Acest vacuum de informaţie nu ne permite să aplicăm o metodologie de calcul a gradului de susţinere a agriculturii.”
D
eşi se constată unele progrese în perfecţionarea politicilor de susţinere a agriculturii, dar şi în repartizarea subvenţiilor, ineficienţa este cea care caracterizează mecanismul existent: „Reformarea sistemului de subvenţionare s-a făcut de mântuială. Cum poate fi acest sistem eficient, dacă ponderea resurselor financiare alocate întreprinderilor corporative este de aproximativ şase ori mai mare decât cota care revine gospodăriilor ţărăneşti? Asta fără a aminti discordanţele existente pe regiuni la repartizarea subvenţiilor”, se întreabă Viorel Chivriga.
Expertul IDIS subliniază că încă nu au fost publicate listele beneficiarilor de subvenţii pentru anii 2007-2009, şi nici listele membrilor comisiilor create la nivel naţional şi local pentru repartizarea subvenţiilor: „Asta trezeşte dubii cu privire la corectitudinea şi echitatea acestui sistem. Cert e că agricultorii sunt dezamăgiţi şi nemulţumiţi, fapt demonstrat de scăderea numărul populaţiei ocupate în agricultură 11,3%, faţă de trimestrul doi al lui 2008.”
Deşi proiectul Hotărârii de Guvern privind crearea a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a fost elaborat în anul 2008, adoptarea ei este tergiversată, remarcă Viorel Chivriga: „Există în continuare mai multe instituţii de stat abilitate în administrarea resurselor alocate pentru subvenţionarea producătorilor agricoli: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Întreprinderea de Stat „Moldresurse”, Agenţia de Stat „Apele Moldovei”, Ministerului Finanţelor şi Agenţia „Moldova-Vin”. Până la urmă, avem un sistem haotic şi lipsit de sens, care numai nu spre binele agricultorului e direcţionat”.
Viorel Chivriga de la IDIS „Viitorul” atenţionează că modul de repartizare a infuziilor financiare din partea statutului provoacă distorsiuni serioase în structura entităţilor agricole: „Favorizarea întreprinderilor corporative şi de stat mari în detrimentul celor mici şi mijlocii, nu mai puţin eficiente, provoacă indirect concurenţa neloială, care devine un factor distrugător pentru agricultura Moldovei.”, explică Chivriga.
Evenimentul a întrunit peste 20 participanţi, care s-au pronunţat pe marginea eficienţei sistemului actual de subvenţionare în agricultură:
„Ce trebuie să facem ca să promovăm persoane competente în comisiile locale de profil, deoarece ei sunt nemijlocit responsabili de repartizarea subvenţiilor? Ne îngrijorează că doar companiile mari sunt consumatoarele principale ale subvenţiilor. Asta denotă că lipseşte total o strategie de dezvoltare a acestui sector, deoarece întreprinderile mici se pot adapta cel mai uşor la cerinţele pieţei, sunt cele mai disciplinate la achitarea impozitelor şi rămân cele mai defavorizate la capitolul subvenţii.” (Iurie Fală, specialist agrobusiness, Federaţia Naţională a Fermierilor AGROinform)
„Noi acordăm astăzi subvenţii tuturor agenţilor economici care prezintă documente că au plantat, au certificat, nu facem diferenţă între ei. Noi am adoptat recent o Strategie de înfiinţare a plantaţiilor viticole moderne. Vrem să începem de la studierea cerinţelor pieţei. Reieşind din asta, propunem de a stimula sectoarele orientate spre export. Trebuie să convingem noul Parlament că noi nu acordăm subvenţii de dragul subvenţiilor şi că acestea trebuiesc direcţionate acolo unde e nevoie de ele.” (Nicolae Taran, vicedirector, Agenţia Moldova-Vin)
„Eu cred că trebuie să formulăm clar care este principala problemă cu care se confruntă agricultorii în ţara noastră. Aceasta este problema veniturilor scăzute. Politica de subvenţionare trebuie să fie subordonată anume acestei probleme, astfel încât să contribuie la majorarea veniturilor producătorilor agricoli, fie ei mici, mijlocii sau mari. Aici este cea mai mare hoţie: 90% din subvenţii au fost utilizate de cei mari. Pentru ce îi sprijinim pe cei care se pot descurca singuri? Pentru ce mai elaborăm strategii de elaborare a sărăciei şi cheltuim bani enormi pentru implementarea lor?”(Vasile Mârzenco, preşedinte, Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova).
„Avem impresia că până acum statul şi-a propus să distrugă spaţiul rural. Acum este o tendinţă de dispariţie a localităţilor mici care au în jur exploataţii agricole.” (Valeriu Rusu, director executiv, Agenţia pentru Dezvoltare Regională „Habitat”)
„În 2007 au fost promise subvenţii, dar nu au fost plătite. Şi iată că anul acesta a fost închisă o uzină nouă, performantă, din cauza că nu avea materie-primă, adică sfeclă de zahăr. Se pare că statul nu doreşte să subvenţioneze culturi cu o perioadă financiară lungă, iar în cazul sfeclei de zahăr e nevoie de câteva luni pentru a întoarce banii băncilor, ceea ce nu e convenabil. Noi am vrea ca statul să nu se limiteze a investi doar în producere, dar şi în căile de comercializare.” (Raisa Bejan, director, Uniunea Producătorilor de Zahăr)
„Fără subvenţii, nu vom avea agricultură. Niciunul dintre noi nu va rămâne. De ce statul decide singur ce e convenabil de plantat şi ce nu? Referitor la asigurarea riscurilor în agricultură, sunt fermieri care nici nu ştiu de aceste subvenţii, iar cei mari sunt fericiţi şi le iau ei.” (Alexandru Omelciuc, preşedinte, Asociaţia „Agroext”)
„Reformarea sistemului de subvenţionare în agricultură: rezultate concrete şi eşecuri” - cu această tematică IDIS „Viitorul” a reluat tradiţia de organizare a dezbaterilor economice, demarată în anul 2007. Această rundă este desfăşurată cu suportul financiar al the Balkan Trust for Democracy.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2275
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1313
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33