8 Septembrie 2009 — Interviul „Monitorul de Business” cu Alexandru Savva, director al Centrul de consultanţă şi instruire al Asociaţiei Băncilor din Moldova (ABM)

MB: Cum a resimţit ABM criza economică?

AS: ABM este una din cele mai vechi asociaţii profesionale din Moldova şi din punctul meu de vedere, deşi eu nu le cunosc pe toate celelalte asociaţii, este o structură autentică de auto-reglementare a unei „industrii”. Ea cooperează cu organele publice, în sensul reprezentării intereselor comunităţii bancare; ţine permanent legătura cu toate băncile, iar propunerile care le promovează sunt nişte rezultate ale discuţiei cu întregul sector bancar. Ea are dreptul, prin lege, să participe la alte structuri. De exemplu, conform Legii cu privire la fondul de garantare a depozitelor, asociaţia este în drept să numească un membru al Consiliului de administrare.

ABM lucrează la egal cu toate băncile; toţi se întrunesc şi discută într-o atmosferă constructivă, concurenţa neloială din sectorul bancar demult fiind depăşită. Important e să fie politicile corecte, iar concurenţa depinde de calitatea produsului oferit.

Acum, toate activităţile ABM derivă direct sau indirect din situaţia creată pe piaţa bancară, în contextul crizei economice.

Influenţa directă a crizei s-a manifestat doar prin aceea că trebuia de studiat ceva nou, deoarece aşa gen de criză n-a mai existat anterior în Moldova. Au fost altele, cu alte efecte, premise, căi de rezolvare etc.

„Nu ştiu de ce există o părere că rata înaltă de creditare este un scop al băncilor”

MB: Din ce cauză rata creditelor este una atât de mare?

AS: Rata de creditare este stabilită de contextul economic. Politica neoficială a băncilor, intenţia lor este ca ratele să meargă spre diminuare, dar etapizat. Aceasta înseamnă că ratele se vor schimba o dată la câteva luni ori mai mult. Acest proces este unul extrem de dificil. Dacă considerăm că ratele actuale sunt de 25 ori chiar 30%, care ar fi una dorită, 10%? Dar, în cazul dat, trebuie de schimbat şi ratele de dobânzi, deoarece raportul între rata de dobânzi şi de credit trebuie întotdeauna păstrat. Dacă punem 10 procentul de creditare, dobânzile trebuie să fie la 7, 6, 5%. Cine va putea să atragă dobânzi cu asemenea rate? Dacă mergem pe calea dată, toate depozitele din bănci vor dispare. Această tendinţă de descreştere se atestă deja de la începutul anului.

În genere, nu ştiu de ce există o părere că rata înaltă de creditare este un scop al băncilor. De exemplu, cu cât este mai mare rata, cu atât este mai mare profitul. Din contra, rata de creditare înaltă este o problemă majoră pentru bănci, deoarece 25 ori 30% de creditare implică nişte riscuri foarte mari. Cât de credibil trebuie să fii ca întreprinzător pentru a convinge o bancă despre faptul că vei avea nişte venituri superioare creditului?!

„Mediatizarea poate să creeze nişte neclarităţi pentru publicul larg”

MB: Care este relaţia cu Guvernul?

AS: În legislaţia curentă există mai multe bariere ce fac dificil procesul de obţinere a creditului acordat. De aceea, noi am venit cu un set de modificări la adresa Guvernului. Modificările în cauză se referă la anumite aspecte ale legislaţiei ce ţin de forma de garanţie (gaj), executare silită, procedura aplicată.

Deoarece întotdeauna când se discută despre credite atenţia este focusată pe prima etapă, adică obţinerea creditului şi se spune că este dificil din punct de vedere procedural, rate înalte, forme de garanţie restrictive etc., discuţia fiind stopată aici. Însă, acest bloc nu este atât de greu de înfăptuit, dacă e să comparăm cu partea finală, obţinerea rambursării creditului. Aşa cum posibilitatea contestării din partea adversă există întotdeauna, această parte implică, în peste 90% de cazuri, participarea instanţei de judecată.

Am făcut şi unele studii, pe care de asemenea le-am prezentat lor.

MB: De ce atunci se cunoaşte puţin despre aceasta, nu se mediatizează?

AS: ABM nu are nevoie de mediatizare. Dimpotrivă, mediatizarea poate să genereze unele neclarităţi pentru publicul larg, deoarece informaţia care se utilizează este foarte tehnică, pe care pot să o aprecieze doar nişte experţi.

De aici ,există riscul ca informaţia să fie interpretată greşit.

MB: Dialogul cu Guvernul are loc ca şi în cadrul asociaţiei, cordial şi deschis?

AS: Aceasta depinde de abilitatea celui care discută. Noi, în multe cazuri am reuşit să convingem Guvernul şi celelalte autorităţi că avem dreptate. În multe şi nu am reuşit.

MB: Cerinţele ABM sunt de regulă de ce ordin? Legislativ?

AS: Da, de regulă da. Atunci când dorim să modificăm nişte acte subordonate legii, discutăm deja cu BNM.