3 August 2016 — Cum a început ziua de vineri, 29 iulie pentru grupul nostru de tineri ecologiști?
Noi zicem că destul de bine, cu mult entuziasm, pozitivitate și cu noi forțe, pentru că azi am avut o misiune grea: să descoperim un alt traseu al r. Răut. Întrucât în ziua precedentă am descoperit un izvor superb în s. Jeloboc, de unde se alimentează întregul oraș Orhei, azi am decis să ne alimentăm și noi cu apă bună și cu multă energie de la această sursă de apă.
Așadar, bine echipați am pornit la drum din s. Jeloboc de-a lungul r. Răut, până în s. Butuceni, r-nul Orhei. O distanță de aprox. 23 de km, parcursă în câteva ore, pe timp de arșiță, dar cu un scop bine determinat. Care a fost scopul nostru?
Mai întâi de toate, suntem într-o expediție ecologică, iar noi cunoaștem că o expediție presupune călătorii prin diferite locuri, mult mers pe jos, activități, mișcare și iar mișcare. În acest traseu ne-am propus să explorăm r. Răut și anume: să-i observăm debitul , să descoperim dacă are râul o fâșie de protecție sau nu, să depistăm care sunt factorii de poluare și cum își manifestă locuitorii din aceste sate impactul sau grija față de râu, cât de diversificată este biodiversitatea râului, porțiunile în care volumul de apă este mai mare și în care mai mici, numărul de baraje construite pentru pescuit, existența unor gunoiști neautorizate sau a unor lacuri artificiale, așa cum am observat pe r. Cubolta- afluent al Răutului.
Care este concluzia noastră în urma acestui traseu?
Pe această porțiune, r. Răut are o așezare geografică deosebită, are un curs șerpuitor, iar lunca râului este impresionantă, un peisaj asemănător am observat și în regiunea raionului Telenești. În urma testărilor biologice pe care le-am efectuat, am găsit multe specii de macronevertebrate tolerante la poluare, sensibile și chiar mai puțin sensibile, fapt ce demonstrează calitatea bună a apei. Am observat multe baraje construite pentru a capta peștele din râu, nu este bine, dar ne-a bucurat faptul că nu am descoperit lacuri artificiale sau gunoiști pe marginea râului. Și cum râurile noastre sunt lipsite de fâșii de protecție, pentru r. Răut e la fel. În timpul traseului, am reușit să interacționăm cu locuitorii, să-i informăm despre activitatea noastră și despre necesitatea implicării lor pentru a proteja această sursă de apă.
Seara, ne-am campat pe teritoriul taberei din s. Mășcăuți, o altă localitate din r-nul Orhei. Acolo, ne-am întâlnit cu prietenii noștri numiți ,, Ambasadorii Climei’’ de la Centrul Republican ,,Gutta-Club’’, care timp de o săptămână au desfășurat și ei o tabără ecologică cu același subiect: Schimbările climatice. Consecințe și modalități de adaptare. Ne-am organizat toți într-o ședință comună pentru a face schimb de experiență și de idei. Am fost interesați și încântați de activitățile tuturor tinerilor implicați în aceste două activități ecologice: expediția noastră și tabăra lor ecologică, iar la final ne-am propus ca împreună să ne mobilizăm pentru a informa populația și pentru a spori gradul de implicare în sfera protecției mediului.
În dimineața următoare, pe 30 iulie am mers în s. Ustia, r-nul Dubăsari, locul de revărsare a Răutului în fluviul Nistru. Am observat cum se întâlnesc cele două surse de apă, care este calitatea apei din Răut aici și cum râul își aduce aportul pentru a mări volumul de apă a Nistrului.
Următorul popas a fost la Parcul Național Orhei- primul parc din țară care beneficiază de un regim special de protejare și de conservare a speciilor de plante și animale sălbatice și a tuturor elementelor cu valoare ecologică. Am reușit să vizităm câteva nuclee principale, printre care segmentul de pădure de la Curchi, mănăstirea Hirova și Tabăra. Suprafața Parcului Național Orhei este constituită din 30% de pădure, ar fi minunat dacă întreaga noastră țară ar fi atât de împădurită. Pentru a realiza acest vis, fiecare dintre noi trebuie să planteze mulți arbori. Pe lângă toate beneficiile, pădurea ajută la reglarea precipitațiilor, astfel încetinește și încălzirea globală.
Expediția noastră a luat sfârșit cu revenirea la Chișinău. Printre discuțiile și concluziile noastre, am făcut loc și diplomelor de participare, implicare activă și dragostea pentru natură demonstrată în cadrul expediției tinerilor pe r. Răut.
Noi vă îndemnăm să ne mobilizăm, să ne implicăm și să ne împădurim țara. Nu e atât de greu să plantăm copaci și să educăm copiii în spirit ecologic, e mai greu să fim martorii schimbărilor climatice care se produc în prezent și care ne afectează direct pe fiecare dintre noi. Deci, haideți să ne iubim mediul în care trăim! Haideți să ne iubim râurile!
Acest proiect este implementat de către Centrul Național de Mediu cu suportul financiar acordat de către AO ,,EcoContact'' prin intermediul programului ,,Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)''. Acest program este derulat cu suportul financiar al Uniunii Europene, Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (CAD) și Crucea Roșie din Austria.